Achim Irimescu (MADR): Eu aş vedea pentru agricultura din România o strategie pe cel puţin 25 de ani

0

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, responsabil de relaţia cu direcţiile tehnice din cadrul Comisiei Europene, afirmă, într-un interviu Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, că România ar trebui să aibă o strategie în agricultură pe cel puţin 25 de ani, în care să fie agreate câteva puncte mari de reper.

Achim Irimescu a mai adăugat că Ministerul Agriculturii va organiza până în toamnă o licitaţie pentru stabilirea unor firme de consultanţă care vor efectua studii referitoare la stadiul în care se află agricultura din România şi care vor recomanda ulterior ce este prioritar pentru perioada 2014-2020, în perspectiva noului Program Naţional de Dezvolare Rurală (PNDR).

Nu în ultimul rând, oficialul român recomandă agricultorilor asocierea şi orientarea către cererea din piaţă şi către export.

AGERPRES: Ce strategie consideraţi că trebuie adoptată în agricultura românească? Care sunt sectoarele cu potenţial real pentru România?

Achim Irimescu: Politicile Agricole Comune se stabilesc la Bruxelles, iar Ministerului Agriculturii îi revine implementarea şi stabilirea unei strategii naţionale pentru stimularea anumitor sectoare. Eu aş vedea pentru agricultura din România o strategie pe cel puţin 25 de ani, agreată de toate partidele, şi care să conţină câteva puncte mari de reper.

Este important să se facă filmul zilei, să ştim unde suntem şi unde vrem să ajungem în aceşti 25 ani. Bineînţeles, aceasta poate fi împărţită pe termene scurte şi medii, pe anumite sectoare, iar ministrul trebuie să aibă o anumită flexibilitate să facă politici agricole proprii în funcţie de mijloacele financiare pe care le are la dispoziţie, respectiv bani europeni şi bani naţionali. Sunt teme mari pe care le avem în discuţie, una dintre ele fiind comasarea terenurilor.

Acesta este un proces care trebuie demarat foarte rapid, deşi nu trebuie să uităm că în Germania a durat peste 50 de ani. Sunt sarcini pe termen lung şi care nu sunt deloc uşoare. În principiu, noi trebuie să avem, la nivel naţional, structurile agrare. La ora actuală avem ferme mari dotate cu tehnologie, cu tot ceea ce este necesar, dar şi foarte multe ferme mici şi mijlocii, care nu au tractoare, nu au utilaje pentru a-şi lucra terenurile. O altă mare problemă ar fi realizarea filierelor, pentru că degeaba poţi produce marfă, dacă îţi rămâne în curte şi apar intermediarii şi specula.

În ceea ce priveşte sectoarele cu potenţial real pentru România, aici consider că trebuie făcută o analiză a pieţii româneşti, dar şi a pieţii Uniunii Europene. De exemplu, la nivel european există mare deficit de carne de vită, de carne de ovine, de fructe roşii precum zmeură, afine, mure, cireşe, căpşuni, iar aici preţurile sunt foarte bune. În extrasezon, la Bruxelles, se vinde un kilogram de zmeură cu 25 de euro, iar în sezon cu 12-14 euro.

Cred că ar merita să dezvoltăm ferme de genul acesta în România. Polonia a simţit acest lucru şi este unul dintre cei mai mari producători de fructe roşii la nivel european, dar piaţă există în continuare. Este un segment important pentru forţa de muncă din zonele rurale din România.

De asemenea, pe carne de vită, România importă aproape 80% din consum, iar noi avem în vedere măsuri care încurajează sectorul cărnii de vită, prin introducerea între priorităţi pe viitorul PNDR. La ovine, România este din păcate producătoare de lapte, dar nu şi de carne, pentru că nu avem astfel de rase.

A început procesul, dar este încă într-o fază incipientă. Nu sunt mulţumit că noi încă exportăm mai mule animalele vii, deşi există abatoare agreate pentru sacrificarea ovinelor. Este un mare păcat că nu exportăm carne de ovine deoarece câştigul cel mai mare îl au cei care sacrifică animalele.

Chiar dacă sunt mai mici, sunt sectoare în România care s-ar putea dezvolta, precum sectorul mierii şi al produselor apicole. Uniunea Europeană este un mare importator de miere din China, iar România exportă în Uniunea Europeană cam jumătate din cât produce anual, respectiv 20.000 de tone şi consider că am putea să facem ceva pentru creşterea consumului.

De asemenea, aş încuraja foarte mult exportul de produse cu valoare adăugată mare din sectorul zootehnic, cu toate că România a devenit al cincilea exportator de cereale. Este păcat că exportăm cereale şi nu carne pentru că altul ar fi câştigul pentru producători. De exemplu, o tonă de cereale costă 170 de euro, în timp ce o tonă de carne de porc 1.500 de euro.

Aici, suntem în proces de a pune carnea de porc românească pe piaţa europeană, doar din sistemul canalizat, dar important este să intrăm şi în China şi Rusia. Sper ca încet sistemul canalizat pentru export să cuprindă toată ţara. În acest sens, România nu este un caz unic pentru că a vaccinat împotriva pestei porcine până în 2009. Spania de exemplu, opt ani după aderare nu şi-a putut exporta hamonul (preparat specific spaniol – n. r.) datorită pestei porcine.

AGERPRES: O analiză a Ministerului Agriculturii arată că tinerii deţin o suprafaţa mică de terenuri agricole în momentul de faţă, în timp ce persoanele cu vârste între 60 şi 70 de ani deţin cele mai multe suprafeţe. Cum ar trebui stimulaţi tinerii să intre în agricultură sau să înceapă o afacere în spaţiul rural?

Achim Irimescu: Noi am crescut sprijinul pentru tinerii care vor să înceapă o afacere în mediul rural, de la 25.000 de euro la 40.000 de euro, pe măsura de instalare prevăzută în PNDR. Din fericire, comisarul Dacian Cioloş a preluat o ideea a noastră în reforma PAC şi va da 25% plăţi directe suplimentare pentru tinerii care rămân în agricultură. Acest lucru înseamnă că dacă vom avea în 2016 plăţi directe de 200 de euro pe hectar, un tânăr ar putea primi 250 de euro pe hectar.

Propunerea Comisiei spune că limitează suprafaţa la maximum 25 de hectare, dar noi am propus limita la cel mult 100 de hectare. În prezent ne gândim să propunem o altă modificare a programului şi să cerem o creştere până la 70.000 de euro pe fermă pentru instalarea tinerilor în mediul rural, dar asta numai după ce vom vedea ce bani mai sunt.

Alte măsuri pe care le vizăm pentru stimularea tinerilor ar fi pensionarea timpurie şi renta viagera, o măsură care s-a aplicat o perioadă în România. Sperăm să o prelungim, pentru că există riscul să fie incompatibilă cu acquisul comunitar.

Ar fi important să stabilim o piaţă funciară adevărată în România, adică tinerii să fie în măsura să preia terenuri de la vârstnici, chiar şi prin cumpărare, dar să existe şi un sistem de creditare avantajos pentru ei. Cred că o altă măsură ar fi acordarea unor terenuri din partea statului, fără plata redevenţei. Consider că, dacă, nu vom lua măsuri concrete tinerii vor prefera să plece din ţară şi zonele rurale se vor depopula.

AGERPRES: Ce solicitări de modificare a PNDR vor mai fi făcute Comisiei Europene în acest an?

Achim Irimescu: O să avem discuţii pentru trecerea măsurii de bunăstare pentru pasăre pe PNDR, pe porc a fost făcută deja, iar măsura va fi implementată într-o lună şi jumătate. O altă modificare se referă la creşterea cofinanţării europene de la 85% la 95% pe proiectele europene, procesul fiind în desfăşurare la Comisie.

S-au adoptat trei regulamente pentru ţările cu probleme din cauza crizei, iar două privesc sectorul agricol, respectiv dezvoltarea rurală. Pentru România cofinanţarea este acum de 85%, iar diferenţa o pune Guvernul României. Suma rămâne acceaşi, chiar dacă este crescută cofinanţarea europeană, dar vom avea proiecte mai puţine.

Din cauza aceasta nu aplicăm regulamentul la măsura 322 pentru că acolo interesul este să avem cât mai multe proiecte. Din păcate, regulamentul se aplică numai până la 31 martie 2013 pe proiectele de dezvoltare rurală, pe toate măsurile din cele trei axe, mai puţin 322 privind infrastructura, iar pe pescuit pentru toată perioada. Eu nu sunt adeptul modificărilor pe PNDR pentru că blochează procesul. România a făcut deja opt modificări, ceea ce nu a mai făcut niciun alt stat membru. Acest lucru demonstrează că atunci când s-a făcut PNDR, nu s-a făcut pe baza unor studii sau pe priorităţile reale ale spaţiului rural. La noi toate sectoarele au fost prioritare, ceea ce nu este posibil. Aşa că pentru viitorul PNDR vom face studii pentru a şti care sunt priorităţile şi unde vom merge exact cu banii, ca să nu-i irosim.

AGERPRES: O condiţie a Uniunii Europene este unificarea agenţiilor de plăţi din agricultură şi dezvoltare rurală. Cum vedeţi acest demers în România şi când consideraţi că va fi fezabilă această unificare?

Achim Irimescu: În propunerea de reformă, începând in 2014, este prevăzută funcţionarea unei singure agenţii în statele membre. Nu ştiu în ce măsura se va adopta ca atare propunerea pentru că sunt state membre, cum este Germania pe landuri, sau Italia pe regiuni, care nu vor agrea acest sistem. Domnul ministru (Daniel Constantin n.r.) şi-a stabilit această măsură printre priorităţi.

A fost deja o analiză în aceste sens şi în principiu cred că proiectul este fezabil în România. Eu văd cele două agenţii ca o autoritate, cu un preşedinte şi doi directori generali. Cred că acolo unde vor fi probleme sunt sectoarele care se suprapun, cum ar fi contabilitatea, de exemplu. Dar în rest nu cred că vor fi reduceri de personal pentru că ele sunt subdimensionate. În faza următoare vom stabili cum să arate şi vom demara cadrul legal.

Mai sunt chestiuni de amănunt pentru că o agenţie are angajaţi contractuali, iar în alta sunt funcţionari publici şi de aceea trebuie să agreăm care formă este mai bună. În Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) se mai acordă sporul de 75% pentru cei care derulează fonduri comunitare, iar la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) sunt alte salarii. Partea salarială este o problemă pentru că cei de la dezvoltare rurală sunt plătiţi din bani europeni, iar cei de la APIA din bani naţionali. APIA are 5.000 de angajaţi, iar APDRP, în jur de 1.600. Polonia, de exemplu, are o singură agenţie cu 7.000 de angajaţi şi mai sunt şi alte state europene cu o singură agenţie de plăţi.

AGERPRES: Cum va arăta noul PNDR 2014-2020? Există o analiză a impactului programului SAPARD şi actualului PNDR pentru agricultură şi pentru spaţiul rural românesc? Când trebuie finalizat noul PNDR?

Achim Irimescu: Vom organiza o licitaţie pentru stabilirea unor firme care vor efectua nişte studii referitoare la stadiul în care ne aflăm cu agricultura, să ne spună exact unde suntem şi ce este prioritar pentru România, pentru a nu ne pierde în măsuri inutile. Comisia Europeană ne-a spus de multe ori că degeaba investim în agroturism sau în tot felul de lucruri în mediul rural dacă nu avem infrastructură. Este important ca la 1 ianuarie 2014 să avem programul (PNDR n.r.) nu doar pe hârtie ci şi negociat cu Comisia şi să începem implementarea lui la 1 ianuarie 2014.

Nu trebuie să mai facem aceeaşi greşeală ca la programul actual, care a fost aprobat în februarie 2008 şi practic s-a pierdut un an şi două luni. Trebuie să găsim firme foarte serioase, care ştiu exact ce trebuie să facă şi care să ne spună de ce avem nevoie.

Este foarte important pe cine selectăm pentru că am mai avut critici de la Comisia Europeană că facem studii care zac în birouri că nu au fost făcute cu cine trebuia şi nu ne-au ajutat la nimic. Sper să organizam licitaţia foarte rapid, până în toamnă şi la începtul anului să beneficiem de studiile respective. De la 1 ianuarie 2013 trebuie să începem să îl scriem şi să demarăm negocierile. Binenţeles vom lucra şi cu un expert comunitar.

AGERPRES: Se cunosc nevoile satului românesc în momentul de faţă?

Achim Irimescu: La ora actuală, foarte importantă este infrastructura. Dacă nu ai infrastructura nu vei putea face nimic. Pe urmă trebuie măsuri care permit stabilirea serviciilor, chiar dacă agricultura rămâne principala sursă de angajare a populaţiei în mediul rural.

De exemplu, sunt importante meşteşugurile care nu mai există. Nu mai avem cizmari în mediul rural, confecţii artizanale reale, cu impact de piaţă sau mobilă din răchită. Cred că fiecare familie ar trebui să aibă stupi, pentru că apicultura este o activitate importantă pentru mediul rural. Am văzut în Suedia produse din lână, excepţionale şi foarte căutate. Cred că producătorii trebuie încurajaţi să vină cu produse care au impact de piaţă. Sunt multe lucruri, dar trebuie privit exact pe ceea ce se poate face în mediul rural românesc pentru că e clar că nu putem face rachete în mediul rural.

AGERPRES: Cât de eficienţi au fost banii care au intrat până în prezent în agricultură şi în mediul rural românesc?

Achim Irimescu: Din cei 34,5 de miliarde de euro alocaţi României în perioada 2007-2013 s-au cheltuit opt miliarde de euro, iar 7 miliarde de euro revin agriculturii. Nu sunt mulţumit pentru că la dezvoltare rurală am cheltuit doar 42% din 8,124 miliarde de euro şi suntem în al şaselea an, dar printre ultimii la nivel european, unde media Europei este de 50%, iar fruntaşii au plătit circa 60 % din sumă. Dacă luăm măsurile pe care le avem în vedere sper să atragem toată suma, deşi întotdeauna mai rămâne ceva care nu se poate cheltui.

Important este ce sumă rămâne, una de 100 de milioane de euro sau de un miliard de euro. Eu am încă temeri că va trebui să dăm un miliard de euro înapoi UE. Principala problemă este asigurarea cofinanţării, iar la MFP nu am găsit până acum înţelegere să putem oferi o garanţie producătorilor, iar din această cauză multe proiecte sunt blocate.

De asemenea, sistemul bancar din România lucrează foarte greu cu pilonul II de dezvoltare rurală. Ne vom întâlni cu băncile ca să dea bani la proiectele bancabile, iar cele care nu vor primi finanţare vor fi anulate. Mai există şi comportamentul celor de la agenţiile de plăţi care au impresia că sunt stăpânii banilor. Ei doar gestionează nişte bani, verifică dacă sunt cheltuiţi corespunzător, iar banii sunt ai beneficiarilor. Mulţi spun că aprobarea banilor sunt în pixul meu. Nu este adevărat, ei sunt doar nişte salariaţi. Sunt multe frâne şi din această cauză.

AGERPRES: Puteţi oferi trei sfaturi pentru agricultorii români?

Achim Irimescu: În primul rând, este esenţială asocierea şi formarea cooperativelor, dar trebuie menţionată şi orientarea către ceea ce cere piaţa şi către export.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.