Dosarul „Trofeul calităţii” – cronologie

0

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) l-a condamnat, miercuri, 20 iunie, pe fostul prim-ministru Adrian Năstase la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calităţii”.

Decizia este definitivă. Completul de cinci judecători al ÎCCJ a schimbat încadrarea juridică pentru Adrian Năstase, admiţând, astfel, recursul acestuia la decizia instanţei inferioare şi, rejudecând, a decis condamnarea fostului premier la doi ani de închisoare cu executare.

Instanţa supremă a mai decis reducerea pedepselor pentru ceilalţi inculpaţi din dosar, astfel: Irina Paula Jianu, Bogdan Popovici şi Mihai Cristian Vasile au fost condamnaţi la câte şase ani de închisoare, iar Diana Gasparovici şi Ioana Popovici au fost condamnate la câte cinci ani de închisoare cu executare.

La 19 iunie 2008, procurorii DNA au început urmărirea penală împotriva lui Adrian Năstase în dosarul „Trofeul calităţii”.

Pe 23 iunie 2008, Adrian Năstase a declarat, în plenul Camerei Deputaţilor, că a primit o citaţie de la DNA „legată de o nouă posibilă cauză penală” pe tema campaniei electorale din 2004.

„După patru ani, au descoperit cei de la DNA că am o problemă cu campania electorală din 2004 şi, în felul acesta, (…) nu ar mai fi nevoie de avizul dumneavoastră – care aţi putea să votaţi aiurea şi să consideraţi că e vorba de hărţuire politică – şi atunci au inventat această chestiune, în aşa fel încât dosarul să poată să fie trimis direct la instanţă”, declara Adrian Năstase.

El explica faptul că în noul dosar este acuzat în calitate de preşedinte de partid.

La data de 8 iulie 2008, Adrian Năstase a fost citat la DNA, pentru a i se aduce la cunoştinţă învinuirile în dosar. La ieşirea de la DNA, el a declarat că nu există nicio probă în legătură cu el în dosar. El a explicat că dosarul ”este o manevră a procurorilor DNA, întrucât în anul 2006 se spunea că banii ar fi trebuit să meargă pentru casa din Zambaccian, iar întrucât formula aceea nu a mai ţinut a fost mutat dosarul în aşa fel încât banii să fie folosiţi pentru campanie şi, în aceste condiţii, să nu mai fie nevoie de avizul din partea Parlamentului pentru începerea urmăririi penale”.

Pe 3 decembrie 2008, Adrian Năstase a fost citat din nou la DNA. La finalul audierii, declara: „Mă aflu aici pentru a respecta, în primul rând, o tradiţie. După cum ştiţi, mă întâlnesc periodic cu prietenii mei de la DNA. Sigur, ritmul acestor întâlniri depinde de eventualele evenimente politice, iar atunci când eu sau PSD avem anumite succese, invitaţiile la DNA vin inevitabil. E aproape la fel ca la tango. Atunci când faci un pas, ştii dinainte că partenera ta va trebui să facă o mişcare conform regulamentului”.

La 20 ianuarie 2009, procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a lui Adrian Năstase, sub acuzaţia că, în 2004, s-ar fi folosit de ”influenţa sau autoritatea funcţiei de preşedinte al unui partid” în organizarea unui simpozion intitulat „Trofeul calităţii în construcţii”, cu scopul strângerii unor sume de bani pentru campania electorală prezidenţială, la care urma să participe

. Primul termen a fost fixat pentru 26 februarie 2009, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată Irina Paula Jianu (fost inspector general de stat în Inspectoratul de Stat în Construcţii – ISC), Diana Gasparovici (fost inspector general de stat adjunct în ISC), Mihail Cristian Vasile (director general al SC Eurografica SRL), Bogdan Popovici şi Marina Ioana Popovici.

La primul termen din 26 februarie 2009, Adrian Năstase a criticat DNA şi pe şeful acesteia, procurorul Daniel Morar, într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în contextul trimiterii în instanţă a dosarului „Trofeul calităţii”.

Au urmat alte termene în 24 martie, 15 aprilie şi 25 mai 2009.

La termenul din 16 iunie 2009, dosarul a fost suspendat şi trimis la Curtea Constituţională a României (CCR). Magistraţii ÎCCJ au admis, astfel, excepţiile de neconstituţionalitate invocate de avocaţii apărării, cu referire la OUG nr. 134/2005 privind organizarea şi funcţionarea DNA.

Pe data de 23 martie 2010, CCR a respins excepţiile ridicate în dosarul „Trofeul calităţii”.

La 25 mai 2010, procesul a fost reluat la ÎCCJ, cu o amânare.

La termenul din 22 iunie 2010, apărătorii inculpaţilor au ridicat excepţia nulităţii actului de urmărire penală, invocând faptul că procurorul Dănuţ Volintiru, care a efectuat actele de urmărire penală în dosar, nu făcea parte din structura centrală a DNA. Instanţa a decis să trimită o adresă către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru a se stabili dacă şi când a fost numit procurorul Dănuţ Volintiru în structura centrală a DNA. Următorul termen a fost stabilit pentru 28 septembrie.

Adrian Năstase a declarat, la ieşirea de la audieri, că prin construirea acestui dosar s-a urmărit împiedicarea sa de a participa la alegerile din 2009 şi la viaţa politică, în general. El l-a acuzat pe preşedintele Traian Băsescu că se află în spatele dosarelor deschise pe numele său.

„Astăzi, Codul de procedură civilă fost adoptat în Parlament după ‘lungi’ dezbateri de două ore. Să ţineţi minte peste ani ce v-a spus baciul Năstase, la împlinirea a 60 de ani: actuala guvernare îşi bate joc de societatea românească”, a declarat Năstase.

Pe 20 octombrie 2010, avocaţii apărării au invocat excepţia privind nelegalitatea actului de urmărire penală.

La 3 noiembrie 2010, ÎCCJ a respins excepţiile invocate de avocaţii lui Adrian Năstase şi a stabilit un nou termen pentru 30 noiembrie.

În data de 30 noiembrie 2010, avocaţii apărării au cerut introducerea ca parte responsabilă civil a PSD şi a şapte companii, care au dat gratuit materiale promoţionale pentru campania electorală a lui Adrian Năstase. Acesta a cerut să-şi argumenteze solicitarea, dar initiaţiva sa a fost respinsă de preşedintele completului de judecată.

La 14 ianuarie 2011, avocaţii fostului premier au cerut recuzarea judecătoarei Ioana Bogdan, invocând art. 6 din CEDO şi au arătat că magistratul n-ar trebui să intre în acest dosar deoarece între 10 septembrie 2009 şi 1 noiembrie 2010 a ocupat o funcţie importantă în cadrul DNA, unde ar fi putut intra în contact cu dosarele lui Adrian Năstase.

La termenul din 14 ianuarie 2011, Adrian Năstase a respins acuzaţiile ce i-au fost aduse. El a reiterat faptul că de campania electorală pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 2004 s-a ocupat un staff electoral, fiind implicate sute, chiar mii de persoane. Năstase arăta că departajarea dintre calitatea sa de prim-ministru şi cea de preşedinte de partid a fost făcută artificial de către DNA, pentru a se evita obţinerea unui aviz de la Parlament.

La termenul din 8 februarie 2011, instanţa a admis cererea apărării ca toţi cei 970 de martori care figurează în dosar să fie audiaţi. Ionuţ Matei, preşedintele completului ÎCCJ care judecă dosarul ”Trofeul calităţii”, a anunţat că, din martie, vor fi stabilite termene săptămânal în acest proces.

Adrian Năstase a obiectat la această decizie, invocând activitatea sa politică. El a denunţat, în postări pe blogul personal, „jihadul pornit împotriva sa la comandă politică de procurorii lui Traian Băsescu”.

La termenul din 18 februarie 2011, completul ÎCCJ a respins ca nefondată cererea de recuzare depusă de fostul director al ISC Irina Paula Jianu, pe motiv că nu poate avea parte de un proces echitabil. La acelaşi termen, Adrian Năstase a depus un protest public privind modul în care au fost dispuse probele în apărare. „Mi-au fost admişi numai cinci martori în apărare faţă de cei 970 ai acuzării. Credeţi că aceasta respectă principiul egalităţii armelor?”, a declarat Ioan Cazacu, unul din avocaţii fostului premier.

Începând cu data de 11 martie 2011 şi până la 20 decembrie 2011, termenele săptămânale ale procesului au constat în audieri ale martorilor.

La 9 ianuarie 2012, magistraţii ÎCCJ au încheiat cercetarea în dosarul „Trofeul calităţii” şi au fixat ca termen pentru pronunţarea soluţiei data de 23 ianuarie. Ioan Cazacu şi Lucian Bolcaş, avocaţi ai fostului premier, au cerut achitarea clientului lor în temeiul articolului potrivit căruia fapta nu există. În ultimul cuvânt, Adrian Năstase a respins acuzaţiile ce i-au fost aduse şi a declarat că dosarul este unul politic şi că DNA a acţionat ca un instrument al Puterii.

Pe 30 ianuarie 2012, ÎCCJ a decis condamnarea lui Adrian Năstase la doi ani de închisoare, interzicerea unor drepturi, confiscarea sumei de 38.217,220 lei, bani dobândiţi prin săvârşirea infracţiunii, şi menţinerea sechestrului de către procurori. Irina Jianu, Diana Gasparovici, soţii Bogdan şi Ioana Popovici şi Mihai Cristian Vasile au fost condamnaţi la câte şapte ani de închisoare şi cinci ani interzicerea unor drepturi.

Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, unul dintre cei trei judecători, Cristina Rotaru, având o opinie separată, în sensul achitării fostului premier.

Adrian Năstase a declarat în aceeaşi zi: „Sunt neplăcut surprins de decizia pe care completul de execuţie gândit de Daniel Morar a dat-o în dosarul ‘Trofeul calităţii’.

În mod evident este un dosar politic, el a pornit de la o chestiune politică – campania electorală din 2004 – şi sigur că ideea de bază este că cel care a câştigat alegerile, deşi nu ştiu sigur dacă le-a câştigat, se răzbună pe cel care le-a pierdut, deşi nu sunt foarte sigur că le-a pierdut. Cei care au pierdut sigur au fost cetăţenii României şi de asta foarte mulţi dintre români sunt în stradă astăzi”, a spus Năstase, precizând în acelaşi timp că va face recurs la decizia ÎCCJ şi dacă va fi nevoie va merge la CEDO.

Năstase a arătat că DNA a propus în dosar 900 de martori, ”de trei ori mai mulţi decât în dosarul de la Nuremberg”, iar lui i s-au aprobat doar cinci martori. „Judecătoarea Ioana Bogdan a înclinat balanţa pentru această decizie care este politică. Este vorba de o decizie murdară, care în mod evident trebuia dată acum, astăzi”, a mai spus Năstase.

La data de 2 mai 2012, ÎCCJ a amânat pentru 10 mai, iar ulterior pentru 16 mai, judecarea recursului formulat de fostul premier împotriva deciziei de condamnare la doi ani de închisoare.

Pe 16 mai 2012, avocaţii apărării au solicitat completului de cinci judecători de la ÎCCJ recuzarea procurorului de şedinţă, însă cererea a fost respinsă. A doua zi, pe 17 mai 2012, completul a respins toate excepţiile şi cererile ce vizau procedura prezentată în instanţă de avocaţii fostului premier Adrian Năstase.

În data de 22 mai 2012, consilierul juridic al ISC a depus cerere în instanţă anunţând că instituţia nu se mai constituie parte civilă în dosarul „Trofeul calităţii”, deoarece ISC nu a fost prejudiciat. Ulterior, DNA a făcut percheziţii şi a ridicat documente de la ISC. Inspectorul general al ISC Constantin-Adrian Balaban-Grăjdan a fost demis de primul-ministru Victor Ponta şi pe numele acestuia s-a întocmit dosar penal. La 28 mai, noua conducere a ISC a depus la ÎCCJ o solicitare de retragere a demersului făcut anterior de instituţie.

Termenul stabilit pentru 23 mai a fost amânat pentru 30 mai 2012. Audiat la acea dată, Adrian Năstase a acuzat-o pe Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, că a modificat Legea răspunderii ministeriale pentru a le permite procurorilor DNA să îl trimită în judecată, fără a mai fi nevoie de avizul Parlamentului. El a mai afirmat că unica lui implicare în evenimentul ‘Trofeul calităţii’ a fost participarea la finalul manifestării, când a înmânat unul dintre premii.

La termenul din 6 iunie, ÎCCJ a respins majoritatea probelor cerute de avocaţii apărării, stabilind ca procesul să fie reluat pe 13 iunie. Avocaţii lui Adrian Năstase solicitaseră audierea a 30 de martori, depunerea la dosar a unor articole din presă apărute în 2004, rapoarte ale Curţii de Conturi, reaudierea unor martori, printre care Rovana Plumb, Liviu Harbuz, Ion Dumitru, Alin Teodorescu şi fostul şef al ISC Constantin Grăjdan.

Ei cereau şi trimiterea unei adrese la CSM pentru a se comunica dacă există un decret prezidenţial în legătură cu numirea judecătoarei Ioana Bogdan. Singura probă acceptată de instanţă a fost depunerea unor opinii ale unor reputaţi profesori universitari în drept cu privire la elementele constitutive ale infracţiunii de care este acuzat Adrian Năstase.

La 13 iunie 2012, avocaţii lui Adrian Năstase au cerut achitarea fostului premier, în timp ce DNA a solicitat majorarea pedepselor.

Avocaţii fostului premier au arătat că faptele de care este acuzat Adrian Năstase nu există, iar condamnarea de doi ani închisoare a fost dată în mod greşit. Ei au solicitat trimiterea dosarului la DNA pentru refacerea urmăririi penale, invocând încălcarea de către procurori a mai multor proceduri şi încetarea procesului penal, deoarece a intervenit prescrierea faptelor de care este acuzat fostul premier.

„Acest dosar a fost urmărit de toată opinia publică şi oameni politici de peste mări şi ţări. Presa a scris că acesta este dosarul în care este judecat peştele cel mare al corupţiei, a fost o campanie cu peste 1.500 de articole. Acest om s-a apărat timp de 2.300 de zile. Oare dumneavoastră nu urmăriţi presa, nu urmăriţi emisiunile tv? Nu trăiţi într-un turn de fildeş! (…) Ne aflăm în faţa celui mai complex dosar de după ’89, cel mai complex, dar şi cel mai contrafăcut dosar. Este clar un dosar politic deschis de DNA fostei opoziţii”, a spus avocatul Ion Cazacu.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.