Clasificarea noilor specii, o adevărată provocare

0

Anul trecut au fost descoperite în lume 18.000 de specii, care au primit diferite nume, unele mai ciudate, altele în amintirea unor figuri importante din diverse domenii, ca de exemplu Mesoparapylocheles michaeljacksoni, un crab care a primit numele lui Michael Jackson, sau meduza Phialella zappai, botezată astfel pentru că cel care a descoperit-o era fan al celebrului muzician Frank Zappa, se spune pe site-ul MaxiSciences.

De fapt, numele celebrului compozitor şi chitarist a fost dat mai multor specii: un guvid, o moluscă şi chiar un păianjen care are pe abdomen o dungă mare neagră ce aminteşte de mustaţa proeminentă a lui Zappa.

Clasificarea noilor specii este o adevărată provocare pentru că fiecare trebuie să aibă un nume unic şi anual sunt descoperite mii de specii. În 2011, au fost înregistrate în lume 18.000 specii noi de animale, plante sau ciuperci.

Oamenii de ştiinţă îşi pun la grea încercare imaginaţia. De cele mai multe ori, cel care face descoperirea poate da speciei propriul său nume latinizat. Uneori, numele este dat după locul descoperirii, dar câteodată cei care descoperă o nouă specie vor să aducă un omagiu unui muzician favorit, unui fotbalist sau cuiva din familie.

Totuşi, inventivitatea cercetătorilor este supusă regulilor Codului internaţional de nomenclatură zoologică. Numele speciei este în general obligatoriu (de exemplu, Panthera pentru felinele mari), dar epitetul este la alegerea celui care face descoperirea.

Nu există nicio regulă ‘corectă din punct de vedere politic’ impusă de codul respectiv, dar există o regulă implicită potrivit căreia nu sunt recomandate aluziile la religie.

Internetul oferă acum un câmp larg pentru taxonomie. Cotidianul englez The Guardian lansează un concurs pe internet pentru denumirea a zece noi specii descoperite pe teritoriul britanic.

Mai precis, este vorba de specii de crabi, muşte, melci sau moluşte. Ziarul recomandă denumirile amuzate, jocurile de cuvinte sau referinţele culturale. La final, un juriu format din oameni de ştiinţă şi membri ai agenţiei guvernamentale de mediu, Natural England, va selecţiona numele.

Uneori, numele animalelor sunt vândute la licitaţie. Astfel, când zoologul Robert Wallace a descoperit în 2005 o specie necunoscută de maimuţe (lucru rar), el i-a vândut numele la licitaţie.

Maimuţa, din specia Callicebus, provine dintr-o pădure boliviană. În martie 2005, Goldenpalace.com, o societate canadiană de cazino on line, câştigă licitaţia cu suma de 650.000 de dolari şi obţine astfel autorizaţia de a-i pune numele de Callicebus aureipalatii, care înseamnă ‘hotel luxos aurit’, dar numele ei folosit în mod obişnuit este ‘Goldenpalace.com Monkey’. Pentru directorul de cazino, interesul a fost evident de natură publicitară.

Dar există o problemă reală etică legată de monetizarea taxinomiei. Fundaţia Biopat, sprijinită de numeroase institute de cercetare şi muzee de ştiinţe ale naturii din Germania, oferă posibilitatea, celor care donează o anumită sumă asociaţiei, să dea un nume unei noi specii animale sau vegetale.

Pentru cel puţin 2.600 de euro, doritorii pot boteza o moluscă sau o insectă cu numele partenerului sau al unui actor favorit.

Jumătate din donaţie se varsă institutului de cercetări din care face parte cel care a făcut descoperirea, pentru încurajarea cercetării ştiinţifice asupra biodiversităţii. Cealaltă jumătate este destinată finanţării unui proiect de protecţie a mediului aplicat în ţara de origine a speciei şi validat de Biopat. Asociaţia joacă rolul de intermediar între diferiţii actori din domeniul zoologiei şi privaţi.

Astfel, o orhidee boliviană i-a fost oferită lui Gorbaciov cu ocazia împlinirii vârstei de 75 de ani de unul din prietenii lui germani, iar planta a fost numită Maxillaria gorbatchowii.

‘Sponsorizarea numelor de specii ridică o problemă greu de tranşat’, afirmă Andrew Polaszek, zoolog şi secretar general la ICZN (International Commission for Zoological Nomenclature).

‘Desigur, uneori, numele pot fi vândute pentru cauze bune, dar se pune întrebarea dacă mercantilizarea denumirilor speciilor nu va duce la revendicarea unor drepturi ca cele pentru mărci, sau chiar se vor revendica false descoperiri’, explică acesta regretând lipsa unui sistem de reglementare în taxinomie.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.