România se situează, pentru al treilea an consecutiv, pe ultimul loc la absorbţia fondurilor europene

0

România se situează, pentru al treilea an la rând, pe ultimul loc la absorbţia fondurilor europene, la nivelul lui 2011, a declarat, miercuri, Daniela Nemoianu, expert KPMG, la seminarul „Parteneriatul Public Privat pentru proiecte de infrastructură”.

„Săptămâna viitoare, KPMG va emite studiul anual privind absorbţia fondurilor în Uniunea Europeană. Pentru al treilea an la rând, România este pe ultimul loc. După nu ştiu câţi ani de finanţare, avem un procent de 14% la sfârşitul lui 2011 de sume plătite.

Contractate, într-adevăr, procentul este mai mare, de circa 60%, dar în privinţa plăţilor efectiv angajate suntem la un procent extrem de mic, de 14%. Este foarte greu de explicat de ce s-a întâmplat lucrul acesta. Perioada aceasta se sfârşeşte, aceste fonduri nu vor mai putea fi utilizate şi atunci avem o oportunitate ratată”, a spus Nemoianu.

Prezentă la conferinţă în calitate de reprezentant al Consiliului Investitorilor Străini, ea a atras atenţia că, în ultimul timp, în România nu numai că nu mai vin investitori străini, ci chiar pleacă unii dintre cei existenţi.

Expertul a subliniat că, întrucât suntem într-un mediu extrem de competitiv, trebuie să determinăm care sunt acele avantaje ale României în ziua de astăzi, în Europa şi nu numai, care ar putea să atragă un investitor străin, oferindu-i un climat de predictibilitate şi de garantare a profiturilor într-un prag rezonabil.

„Strategia UE însăşi este în dezvoltare, iar acesta este un lucru pozitiv, deoarece, spre deosebire de limitările de folosire a fondurilor structurale de până în prezent, pentru perioada de programare următoare avem veşti bune care permit mecanisme de cofinanţare, permit asocierea fondurilor structurale în formule de parteneriat public privat.

Este un element de noutate foarte important şi, cu siguranţă, legislaţia românească va trebui adaptată în acest sens. Se discută o serie de propuneri care să poată să flexibilizeze aceste mecanisme”, a precizat Daniela Nemoianu.

Însă nu există doar veşti bune, a adăugat ea, în condiţiile în care volumul de proiecte de PPP din UE, în 2011, a înregistrat o scădere dramatică, de aproape 40%. „Ele se împart pe diverse arii de activitate, dar în primul rând sumele sunt mult mai mici decât erau în perioada 2007 – 2008, înainte de criză”, a arătat ea.

Daniela Nemoianu a subliniat că legislaţia românească în domeniul PPP, la elaborarea căreia a participat şi reprezentanţi ai CIS, este perfectibilă, dovadă fiind faptul că încă nu avem un PPP de succes.

„Dincolo de cadrul generic care este setat în prezent, lipsesc mecanisme importante, lipsesc criterii importante, care să permită funcţionarea propriu-zisă. Întotdeauna blocajele vor apărea în zona bancabilităţii acestor proiecte, în zona alocării riscurilor şi a garantării plăţilor. Până când nu se va găsi acea formulă fiabilă care să permită investitorului o predictibilitate a acestui mecanism va fi imposibil să vedem acel proiect de succes”, a spus aceasta.

Reprezentantul CIS a arătat că există jurisdicţii avansate, cum ar fi Franţa şi Marea Britanie, care, atunci când au luat în calcul investiţiile în România, au fost extrem de surprinse să nu regăsească în formulele de PPP propuse standarde unanim rodate sau larg rodate, care în mod firesc ar fi trebuit să existe.

„Şi atunci specificul local contează. Deci, nu trebuie neapărat să importăm automat orice fel de model, putem învăţa din exemple mai bune sau mai puţin bune, dar pe de altă parte există anumite standarde minime care trebuie respectate”, a afirmat Nemoianu.

Ea a reiterat că, pentru a vorbi despre exemple de succes în PPP trebuie să existe nişte cerinţe minime ce trebuie respectate, una dintre acestea fiind legată de masterplanul României şi de listarea acelor proiecte prioritare, fără de care nu se poate merge mai departe.

„Acest masterplan care acum este în lucru, practic se reface versiunea lui finalizată acum câţiva ani, este absolut definitoriu pentru paşii care urmează. La fel de importantă este şi transparenţa. Acum avem iar standarde de cost, iar lucrurile se pot compara altfel. Însă, în privinţa criteriilor de eligibilitate şi a criteriilor de atribuire, există în continuare o zonă foarte confuză, mai ales pentru proiectele foarte mari”, a adăugat expertul KPMG.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.