Asiguratorii auto îşi pregătesc terenul pentru scumpiri

0

O importantă publicaţie de orientare economică titrează astăzi că piaţa asigurărilor este în fierbere din cauza creşterii ”alarmante” a daunelor. Ni se spune că mai ales daunele morale au înregistrat creşteri puternice şi că acest lucru face necesară revizuirea preţurilor la asigurări. Care probabil că vor creşte cu un procent estimat la circa 20%.

 

Articolul cu pricina pare o minge pusă la fileu – contra cost ori poate involuntar – marilor companii de asigurări de pe piaţa românească, care se văd, poate, prinse în menghina unui război al preţurilor coborâte iniţiat de firmele mai mici.

”Am ajuns să avem cele mai mici preţuri din Europa”, ni se plânge şeful brokerilor de asigurare. Şi care poate fi problema? Ce, noi avem costurile de reparaţii din vestul continentului? Avem cea mai ieftină forţă de muncă din Europa, chiar dacă unele service-uri auto se mai porcesc. Daune morale sunt şi în ţările din Occident şi e posibil ca acestea să depăşească de fapt cu mult nivelul despăgubirilor materiale efective.

Ce nu găsim în mod aproape sigur în ţările din vestul – să-i spunem civilizat – al Europei este neseriozitatea tipic românească din segmentul asigurărilor, manifestată începând de la textul legii care reglementează domeniul – nr. 136/1995.

Aceasta a deschis drumul unor raporturi inechitabile între asiguratori şi asiguraţi.

Una din cele mai flagrante nedreptăţi este cea care permite asiguratorilor să încaseze primele de asigurare auto pe principiul cilindreei autovehiculelor, dar să plătească despăgubiri funcţie de vechimea maşinii avariate. E un dezechilibru evident, care a umplut vreme de aproape douăzeci de ani guşile agenţilor economici ce activează în domeniu şi pe care nu sunt dispus să-i plâng nici o secundă că nu au câştiguri.

Apoi predispoziţia la a înşela partenerul de relaţie economică a tuturor actorilor din sfera asigurărilor nu cred că lipseşte cu totul nici în alte locuri din Europa, chiar mai ”însorite” economic.

Că doar orice sistem are hibele lui, chiar şi în ţările dezvoltate, deşi mă îndoiesc profund că fenomenul poate avea aceeaşi magnitutine ca la noi.

Vânători de daune cred că sunt pretutindeni în lume unde există asigurări. Asiguratori care să tragă cât mai mult de nivelul despăgubirilor sau să profite de orice chichiţă ca să nu dea nici un ban, dacă se poate, sunt pretutindeni, în ”lumea liberă”, desigur.

Nu s-a inventat doar la noi necinstea. Dar amplitudinea aceasta specifică unei ţări aflate în galop spre sărăcie şi netrebnicie cred că ne caracterizează, din nefericire.

Sigur că au apărut şi la noi ”băieţi” care-ţi lovesc maşina perfect, cât să scoţi de la asigurator exact suma pe care ţi-ai propus-o. Sau hominizi, că oameni nu le pot spune, care te provoacă să faci accident – din vina ta – ca să-ţi pape RCA-ul. Sigur că mulţi profită din plin de orice zgârietură, dacă se poate. Sigur că e deschis drumul diferitor ”înţelegeri” între păgubit şi prepuşii celui care face despăgubirea. Lichelele abundă în aceste vremuri aiuritoare.

Dar nu doar asiguratorii sunt cei care ar trebui să se plângă, la urma urmei. Şi cred că ar fi mai corect să se spună că aceştia ar putea eventual să re-majoreze sumele cerute pentru serviciile de asigurare, pentru că preţurile deja au crescut puternic anul acesta.

De exemplu, pentru o amărâtă de remorcă, Omniasig aproape că a dublat prima de asigurare la RCA şi nu de acum, ci de luni bune. Dar există şi service-uri care se plâng de asiguratori că nu plătesc daunele la timp şi că aceasta le trenează evoluţia economică – ba unii s-au văzut chiar în faţa falimentului din această cauză.

Pe de altă parte, presa a relatat nu o dată situaţii în care funcţionarii filialelor de firme de asigurare de a căror semnătură depinde plata efectivă a facturilor pretind patronilor de service-uri auto comisioane care ajungeau la nivelul anului 2009 de exemplu până la circa 10% din sumele acordate la despăgubiri. În caz contrar, reparatorii de maşini sunt puşi în faţa întreruperii colaborării, ceea ce poate fi mai rău decât plata acelui procent.

Sau de situaţii în care asiguraţii cu dosare de daune perfecte şi cu accept de plată pentru o anumită sumă s-au văzut puşi în situaţia să accepte plata doar a unei jumătăţi din suma cu pricina, sub motivul reevaluării dosarului.

Sistemul însuşi e taxat ca mafiot de voci din mai toate zonele implicate, mai puţin aceea a asiguratorilor, care nu se plâng decât de lipsa de bani.

În aceste condiţii, nu prea am de ce pune preţ pe smiorcăielile celor care stau şi încasează cu două mâini ca să plătească doar cu una.

Ion  SCUTARU

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.