Nume româneşti pe cer (partea II)

0

– Corpurile cereşti pot purta numele unor oamenilor ce au avut o contribuţie importantă în ştiinţă, artă, sau alt domeniu.

Cometele, „vagaboandele cereşti”, poartă numele descoperitorilor lor. Fiecare popor se mândreşte cu oamenii lor de pe cer. Este rândul nostru!

 

 

Nume româneşti pe Lună

Singurul crater cu nume românesc de pe Lună se numeşte Haret, după matematicianul-astronom Spiru Haret.

Haret a obţinut doctoratul în astronomie la Paris cu teza „Asupra invariabilităţii axelor mari ale planetelor”. Ca ministu al educaţiei, a emis decretul pentru înfiinţarea Observatorului Astronomic din Bucureşti (acum Institutul Astronomic al Academiei Române).

Craterul are 29 km în diametru şi se află în emisfera ce nu se poate vedea de pe Terra, aproape de polul sud al Lunii. În vecinătatea craterului Haret se află zeci de cratere mari ce nu au nume. Poate în viitor în regiunea aceea vor mai „apărea” şi alţi români.

Craterul Haret se află el însuşi într-un crater gigant numit „Aitken”. Haret se află aproape de centrul lui Aitken la adâncimea de 7 km faţă de nivelul mediu al Lunii.

FOTO: Poziţia Craterului Haret pe Lună – imagine din martie 2011

 

Unul dintre lanţurile muntoase de pe Lună a primit numele de Montes Carpatus: Munţii Carpaţi.

Chiar dacă Munţii Carpaţi de pe Terra străbat mai multe ţări (Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, Serbia şi România), putem considera că aceasta este o altă regiune „românească” de pe Lună.

Montes Carpatus formează marginea de sud a unui gigantic bazin lunar: Mare Imbrium. Se întâlnesc vârfuri muntoase, cel mai înalt având 2.400 m înălţime. Vârfurile sunt separate de văi ce s-au format în urma scurgerilor de lavă.

Câteva cratere mari s-au format chiar în munţi, în urma căderilor unor meteoriţi. Foarte aproape de Montes Carpatus se află frumosul crater Copernic. Se estimează că aceşti munţi s-au format acum 3,5 miliarde de ani.

Cei ce doresc să vadă Montes Carpatus prin telescoapele Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” sunt aşteptaţi la doua zile după Primul Pătrar până în Lună Plină.

FOTO: Poziţia munţilor Carpaţi de pe Lună


Nume româneşti pe Marte

Pe planeta roşie există următoarele nume de origine românească: valea Rhabon, craterele Iazu şi Batoş.

Rhabon este numele antic al râului Jiu. Pe Marte un tub prin care a curs lava a primit acest nume. Acesta se află între Ascraeus Mons şi Uranius Mons şi are o lungime de 246 km.

FOTO: Valea Rhabon (Jiu) pe Marte

 

Două cratere marţiene au nume româneşti: Iazu şi Batoş. Amândouă poartă numele a două localităţi din România. Există două localităţi Iazu: una în judeţul Prahova, alta în Ialomiţa şi încă nu am aflat care dintre ele este sursa numelui marţian.

Craterul Iazu are 6,83 km în diametru şi se află la sud de craterul Endeavour în Meridiani Planum. Este înconjurat de rămăşitele rezultate în urma impactului care a dus la apariţia sa. Pe 8 martie 2009 Opportunity a fotografiat de la sol marginile craterului, aflat atunci la 38 km depărtare de rover.

Batoş este un crater de 17,2 km în diametru aflat într-o regiune unde apa a curs acum 3-4 miliarde de ani. Regiunea se numeşte „Chryse Planitia” şi este străbătută de vechi albii de râuri numite acum „Valles”. Craterul Batoş se află la sud de craterul Liberdad şi la vest de Tiu Valles. În judeţul Tărgu Mureş există comna Batoş, aceasta fiind probabil sursa numelui craterului marţian.

FOTO: Cratere cu nume româneşti pe Marte

Adrian Şonka 

Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”

www.astro-urseanu.ro

CITITI SI:

Români pe cer (partea I)

– Pe ce planetă apare numele Eminescu?

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.