Rovana Plumb: Exploatarea gazelor de şist, lipsă de responsabilitate faţă de rezervele naturale ale României

0

Ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, a afirmat, într-un interviu acordat AGERPRES, că exploatarea gazelor de şist reprezintă o dovadă de iresponsabilitate faţă de rezervele naturale ale României, fenomen care s-a perpetuat de-a lungul guvernărilor anterioare.

În acest sens, oficialul MMP a ţinut să menţioneze că, până nu sunt definitivate studiile de specialitate derulate la nivel european, România nu va aproba acest tip de exploatări. Problema infringementurilor la adresa ţării noastre, stadiul activităţii de la CupruMin, situaţia actuală a pădurilor, inclusiv a Romsilva, au fost teme la care ministrul Mediului şi Pădurilor a adus o serie de lămuriri.

AGERPRES: Aţi preluat frâiele Ministerului Mediului şi Pădurilor pentru o perioadă relativ scurtă de timp. De la primele dvs. declaraţii în calitate de ministru al Mediului, aţi mers pe ideea unui mediu sănătos, condiţii de dezvoltare socială, dar şi rezolvarea celor 15 proceduri de infringement cu care ne confruntăm la ora actuală. Ce se întâmplă cu aceste proceduri şi cum au apărut?

Rovana Plumb: Aceste sancţiuni aplicate unui stat membru apar ca urmare a nerespectării unor angajamente asumate prin Tratatul de aderare sau prin netranspunerea şi implementarea corectă a legislaţiei europene (acquis-ul comunitar) sau ca urmare a unor plângeri ale cetăţenilor.

Din păcate, nu au apărut din neant, ci din totala neimplicare şi lipsa de responsabilitate a miniştrilor anteriori. Sunt mai multe etape procedurale care se parcurg: atenţionarea, punerea în întârziere, avizul motivat şi, în ultima instanţă, Curtea Europeană de Justiţie.

Din chiar primele zile de mandat, literalmente am început demersurile pentru a evita sancţionarea României. Am avut întâlniri la Bruxelles cu comisarii europeni de Mediu şi Schimbări climatice şi, ulterior, am primit la Bucureşti delegaţia Comisiei Europene, cu care am avut o amplă întâlnire de lucru pe tema infringementurilor ce ameninţă România. Astfel, la 22 mai a.c. am avut o reuniune cu reprezentanţii Comisiei Europene pe problematici de evaluare a impactului asupra mediului a unor proiecte şi programe (plaja Sulina, parcul eolian din Dobrogea), conservarea biodiversităţii, deşeuri (depozitul neconform de la Slatina).

S-au purtat discuţii, s-au transmis materiale (studii, hărţi) şi s-a convenit ca, în intervalul de 30 de zile de la primirea solicitării de informaţii suplimentare, să pregătim şi să transmitem şi în scris unele clarificări.

O procedură de infringement a fost deja soluţionată. E vorba de avizul motivat cu privire la necomunicarea măsurii naţionale de transpunere a Directivei 2011/37/UE de modificare a anexei II la Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz (cauza 2012/0127).

Cauza a fost rezolvată prin adoptarea unei Hotărâri de Guvern care a fost deja publicată în Monitorul Oficial al României (HG nr. 384/2012 pentru modificarea anexei nr. 3 la HG nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor şi a vehiculelor scoase din uz, publicată în MO nr. 345 din 21 mai 2012 a HG nr. 384/2012). Continuăm să lucrăm pe aceste dosare şi am pus în funcţiune toate mecanismele pentru a rezolva treptat toate aceste riscuri.

AGERPRES: O altă problemă semnalată de dvs. se referă la slaba absorbţie a fondurilor europene (numai 3,38%), practic cel mai slab minister din acest punct de vedere.

Totuşi, miniştrii anteriori dvs. afirmau că România este prima în ceea ce priveşte semnarea de contracte pe mediu, chiar cu depăşirea sumelor alocate pentru 2012, însă la atragerea de fonduri rămânem deficitari. Care credeţi că este cauza acestui deficit şi cum veţi rezolva acest aspect?

Rovana Plumb: Nu e suficient să semnezi contractele ca să faci cu adevărat absorbţie de fonduri europene! În acest domeniu este necesară o dezvoltare considerabilă a capacităţii administrative şi eliminarea unor disfuncţionalităţi structurale evidenţiate şi în cadrul analizei funcţionale.

O primă măsură cu un impact considerabil, pe care a luat-o noua administraţie, a fost renunţarea la Programul Naţional pentru Dezvoltarea Infrastructurii, un program paralel POS Mediu, care, practic, distorsiona accesarea fondurilor europene prin dispersarea resurselor pentru investiţii.

În urma acestei măsuri, resursele investiţionale vor fi grupate pentru cofinanţarea proiectelor majore incluse în Programul Operaţional Sectorial pentru Mediu. De asemenea, Ministerul Mediului şi Pădurilor va continua punerea în aplicare a celor 40 de măsuri prioritare prevăzute în planul de măsuri pentru accelerarea accesării fondurilor europene. De exemplu, vom consolida procesul de achiziţii publice, în colaborare cu celelalte instituţii responsabile.

AGERPRES: Reevaluarea CupruMin este necesară? Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, afirma că procesul de reevaluare a CupruMin va demarat imediat ce Ministerul Mediului va emite aviz de mediu. Cum comentaţi?

Rovana Plumb: Da, este necesar acest proces, la fel cum sunt necesare toate aceste reevaluări la subiectele ce ţin de resursele naturale. Este un angajament pe care l-am luat cu toţii în programul de guvernare şi sunt decisă să ţin cont de el.

În prezent, trebuie să se cunoască faptul că SC Cupru Min S.A. desfăşoară activităţi de extracţie şi procesare reglementate astfel: Autorizaţia de mediu nr. 27/04.02.2008 emisă de APM Alba pentru activităţile de extracţie şi procesare, valabilă până la 04.02.2013, precum şi Autorizaţia integrată de mediu nr. SB 79/2007, actualizată la 01.03.2010, emisă de ARPM Sibiu pentru iazurile de decantare şi haldele de steril rezultate din procesul de extracţie-procesare, valabilitate autorizaţie 31.12.2011. S

ocietatea se află în procedura de obţinere a unei noi autorizaţii integrate de mediu. Vrem ca acest proces să fie realizat în acord cu obiectivele pe care ni le-am asumat în programul de guvernare.

AGERPRES: În ceea ce priveşte gazele de şist, punctul dvs. de vedere este că avizele de mediu nu pot fi eliberate atâta timp cât nu există o bază ştiinţifică privind efectele acestui tip de exploatare. Se va întâmpla ceva anul viitor în acest sens, în condiţiile în care spuneaţi că, până la finele acestui an, procedura privind avizarea exploatării gazelor de şist este suspendată în România?

Rovana Plumb: Aici vedem o nouă dovadă a lipsei totale de responsabilitate faţă de rezervele naturale ale României, de care au dat dovadă guvernele anterioare.
Problema gazului de şist este în dezbatere la nivel european încă de la începutul acestui an.

Comisia Europeană a demarat studii privind evaluarea impactului asupra mediului, asupra sănătăţii populaţiei (multe chimicale, foraje care pot afecta pânza freatică etc), precum şi impactul social, astfel încât să se poată stabili dacă este necesară sau nu o îmbunătăţire a cadrului legislativ comunitar şi a condiţiilor socio-economice ce se aplică acestui procedeu. Până când nu avem un rezultat clar al acestor studii la nivel comunitar, nu se pot lua decizii la nivel naţional.

AGERPRES: Când va avea România o strategie concretă privind gestionarea deşeurilor şi unde ne aflăm în acest moment?

Rovana Plumb: Acesta este un alt subiect de mediu foarte important care a fost ignorat în mod iresponsabil de guvernele anterioare. Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor a fost elaborată pentru perioada 2003 – 2013, urmând a fi revizuită periodic în conformitate cu progresul tehnic şi cerinţele de protecţie a mediului.

Strategia revizuită se încadrează în categoria planurilor şi programelor care se supun procedurii de realizare a evaluării de mediu şi a parcurs etapa de încadrare în anul 2009.

Deşi se cunoştea foarte bine că România avea o Strategie naţională de gestiune a deşeurilor cu orizont 2013 şi se demarase din 2007 elaborarea uneia noi, nu s-a ţinut cont de nicio obligaţie ce derivă din pachetul ‘energie-schimbări climatice’ sau evaluarea strategică de mediu ce trebuie să se aplice strategiei.

În prezent, documentul se află în procedura de evaluare strategică de mediu care se va finaliza cu un Raport de Mediu, ulterior putând a fi adoptata prin hotărâre de Guvern.

AGERPRES: O altă temă de interes este ecologizarea siturilor petroliere. OMV Petrom a chemat în instanţă statul român, reprezentat de Ministerul Mediului, la Curtea de Arbitraj de la Paris, pentru a cere rambursarea a 21 milioane de euro în contul investiţiilor realizate pentru activităţi de decontaminare. Cum se va rezolva acest diferend?

Rovana Plumb: Deocamdată, Guvernul României a aprobat un memorandum cu tema ‘Soluţionarea litigiului arbitral dintre Statul român şi OMV’. Memorandumul respectiv a vizat, în principal, informarea Cabinetului Victor Ponta despre situaţia reală şi implicarea activă a reprezentantului ministerului Mediului şi Pădurilor în Comisia de Supraveghere Petrom, accesul la documentele privind decontaminările istorice din contractul de privatizare Petrom şi necesitatea achiziţionării cu celeritate a unor servicii de reprezentare juridică în faţa Curţii de Arbitraj Internaţional de la Paris – achiziţie care trebuie să fie transparentă şi bazată exclusiv pe competenţă şi profesionalism în astfel de litigii, conform cerinţelor europene.

AGERPRES: Există la Fondul pentru Mediu sursele de finanţare pentru continuarea programelor ‘Rabla’ şi ‘Casa Verde’?

Rovana Plumb: Am solicitat noii conduceri a Administraţiei Fondului pentru Mediu o situaţie la zi a bugetului de venituri şi cheltuieli, în vederea evaluării posibilităţii de finanţare a acestor programe. Programul ‘Rabla’ a fost deja reluat, urmând a se lua o decizie şi pentru ‘Casa Verde’, după rectificarea bugetară.

AGERPRES: Pădurile au rămas în cele din urmă la Ministerul Mediului. Care este strategia pe acest segment pentru perioada următoare şi cum vedeţi reorganizarea Romsilva?

Rovana Plumb: Chiar începerea procesului de elaborare a strategiei silviculturii este una dintre marile urgente, întrucât vechea strategie a acestui sector a expirat în 2010.

Există foarte multe probleme tehnice, cum ar fi obligaţia MMP de aplicare, în 2013, a Regulamentului European privind provenienţa şi circulaţia lemnului, găsirea de soluţii pentru administrarea celor aproximativ 460.000 de hectare administrate, aici fiind cuprinşi şi mulţi proprietari care nu au bani să plătească administraţia printr-un ocol silvic, şi am precizat numai două dintre ele.

În acelaşi timp, sunt foarte preocupată de prioritatea realizării perdelelor de protecţie şi împădurirea terenurilor degradate. Ceea ce s-a întâmplat iarna trecută, cu efectele dezastruoase ale viscolului, sau ceea ce se întâmplă în multe cazuri ca impact al inundaţiilor se datorează inclusiv lipsei de protecţie a unor localităţi prin măsuri preventive de acest gen.

Aceste catastrofe nu trebuie să se mai repete şi trebuie să ne mobilizăm cât mai bine, chiar dacă acest lucru presupune să încercăm să recuperăm rapid tot ce nu s-a făcut de ani buni. Referitor la Romsilva, sper ca noul management să fie mai aplicativ spre creşterea responsabilităţii de administrator a pădurilor statului, care sunt de fapt ale noastre, ale tuturor.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.