Jocurile Olimpice – Anvers 1920

0 13

A VII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară s-a desfăşurat la Anvers, Belgia, în perioada 20 aprilie – 12 septembrie 1920. Ceremonia a fost deschisă de regele Albert I al Belgiei.

Pentru cea de-a VII-a ediţie, iniţial a fost ales Budapesta, în defavoarea oraşelor Amsterdam (Olanda) şi Lyon (Franţa). Declanşarea Primului Război Mondial a anulat desfăşurarea Jocurilor Olimpice programate pentru anul 1916, la Berlin.

Olimpiada din 1920 a fost acordată oraşului Anvers, pentru a onora suferinţele poporului belgian din Primul Război Mondial. Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria şi Turcia nu au fost invitate să participe, participarea Germaniei fiind interzisă şi la cea de-a VIII-a ediţie a JO.

Numărul ţărilor şi al sportivilor participanţi a atins cifre record. La Jocurile Olimpice de la Anvers au participat, în total 2.626 de sportivi, din 29 de ţări dintre care 65 de femei şi 2.561 de bărbaţi care s-au întrecut în 154 de probe din 20 discipline sportive: atletism, canotaj, box, ciclism, scrimă, fotbal, gimnastică, haltere, hochei, lupte, tir cu coarda, nataţie, pentatlon modern, polo, rugby, echitaţie, tenis, tir, tir cu arcul, navigaţie.

A fost prima ediţie a jocurilor olimpice când a fost înălţat steagul olimpic şi s-a rostit jurământul olimpic.

Creat de baronul de Coubertin, cu cele cinci cercuri, steagul simboliza uniunea celor cinci continente. Desfăşurată în condiţii nu dintre cele mai bune, concursurile au fost punctate de câteva rezultate remarcabile: s-au stabilit 6 recorduri mondiale şi 13 olimpice.

Protagoniştii întrecerilor de atletism au fost americanii şi, spre surpriza multora, finlandezii. Dacă primii au cucerit lauri în probele de sprint şi sărituri, scandinavii s-au impus la aruncări şi, în mod deosebit, la alergările pe distanţe lungi, prin celebrii fondişti Kolehmainen şi Nurmi. Probele de nataţie au fost câştigate de americani (mai ales prin aportul înotătorilor Kahanamoku şi Kealoha din Hawaii) şi de suedezi.

Dacă la călărie şi pentatlon modern, suedezii au reconfirmat valoarea ridicată din perioada antebelică, la canotaj, englezii au cedat supremaţia americanilor, iar la scrimă francezii au fost nevoiţi să facă acelaşi lucru în favoarea italienilor.

Nedo Aldo (Italia), s-au întors de la Anvers cu cinci medalii de aur din şase decernate la scrimă. Urmaşii vikingilor s-au arătat a fi maeştri neîntrecuţi în manevrarea velelor, în timp ce reprezentanţii ţării gazdă au monopolizat aproape toate locurile fruntaşe la tir cu arcul.

Americanca Ethelda Bleibtrey a obţinut medalii de aur în trei probe de nataţie.

La 72 de ani, tiristul suedez Oscar Swahn a câştigat medalia de argint pe echipe, devenind cel mai vârstnic medalia olimpic din istorie.

În disciplinele atleticii grele, s-a remarcat buna pregătire a boxerilor americani, englezi şi canadieni, a luptătorilor finlandezi şi suedezi, precum şi a halterofililor francezi şi belgieni.

Înotătorul hawaian Duke Kahanamoku a câştigat cel de-al doilea titlu olimpic consecutiv în proba de 100 m liber. În semifinale şi-a egalat propriul record mondial, iar în finală l-a doborât. Kahanamoku a cucerit o altă medalie de aur la ştafetă.

România nu a participat, cei 40 de sportivi înscrişi n-au mai plecat din lipsă de fonduri.

În clasamentul pe medalii, primul loc a fost deţinut de SUA, 41 medalii de aur, 27 de argint, 27 de bronz, locul al doilea Suedia, 19 medalii de aur, 18 de argint, 24 de bronz, locul al treilea Marea Britanie, 15 medalii de aur, 15 de argint, 13 de bronz.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.