Jocurile Olimpice – Atena 1896

0

Prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne s-a desfăşurat la Atena, în perioada 6-15 aprilie 1896.

Au fost primele Jocuri Olimpice care s-au desfăşurat după ce împăratul roman Teodosiu I a interzis Jocurile Olimpice în 393. Cel căruia i se datorează reluarea Olimpiadelor este francezul Pierre de Coubertin, din iniţiativa căruia, la primul congres al Comitetului Olimpic Internaţional din 18-23 iunie 1894, de la Paris, s-a hotărât ca oraşul Atena să fie gazda ediţiei din 1896.

Pentru acest eveniment, în locul unei arene antice s-a ridicat Stadionul Panathinaikos, construit în formă de ‘U’.

Ceremonia de deschidere a fost oficiată de regele George I al Greciei, chiar în ziua în care se sărbătoreau 75 de ani de la obţinerea independenţei Greciei.

La competiţie au participat 241 de sportivi din 14 ţări, care s-au întrecut în 43 de probe din 9 sporturi: atletism, ciclism, scrimă, gimnastică, tir, nataţie, tenis, haltere şi lupte.

Ţările reprezentate au fost: Marea Britanie, Australia, Austria, Bulgaria, Chile, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, SUA, Suedia, Ungaria şi Grecia.

Mai mult de jumătate din totalul sportivilor înscrişi în concurs au aparţinut Greciei. Pentru acea vreme, însă, a fost cea mai mare participare internaţională la un eveniment sportiv. La ceremonia de deschidere au luat parte aproximativ 80.000 de spectatori.

Condiţiile de desfăşurare au fost asemănătoare cu cele din antichitate, astfel că, în spiritul aceleiaşi tradiţii, femeile nu au luat parte la aceste prime întreceri olimpice. Sportiva Stamata Revithi, însă, a protestat împotriva acestei decizii, alergând maratonul pe 11 aprilie, a doua zi după proba desfăşurată de sportivii bărbaţi.

La sfârşitul secolului al XIX-lea nu se punea problema unei pregătiri specializate şi de durată, participarea sportivilor datorându-se mai ales dorinţei de afirmare a unor oameni bine dotaţi din punct de vedere fizic, o parte din ei studenţi străini sosiţi în vacanţă, alţii aflaţi întâmplător, la acea dată, la Atena. Existau şi sportivi antrenaţi, obişnuiţi cu concursurile internaţionale, dar pentru mulţi, Jocurile Olimpice nu prezentau încă niciun interes.

Cu prilejul acestor JO, americanii s-au remarcat la atletism, francezii la ciclism şi scrimă, germanii la gimnastică şi ungurii la înot.

Concurenţii greci, care întreceau ca număr sportivii tuturor celorlalte ţări, s-au situat pe primul loc la tir, înot şi maraton, unde primul a sosit Spiridon Louis, din Arcadia, ‘un cioban în fustanelă populară, departe de practicile antrenamentului ştiinţific’, după cum l-a descris Coubertin în memoriile sale.

Proba de maraton (40 km) s-a desfăşurat pe acelaşi traseu pe care soldatul atenian Philipides îl străbătuse cu 2386 de ani în urmă, pentru a anunţa atenienilor victoria în faţa perşilor.

Proba de 100 de metri fiind primul eveniment sportiv desfăşurat la Olimpiadă, primul câştigător olimpic poate fi considerat americanul Francis Lane, care a terminat cursa în 12,2 secunde. Atletul american James Connolly a câştigat proba de triplusalt şi a terminat pe locul doi la săritura în înălţime şi pe locul trei la cea în lungime. Pentru a ajunge la Atena, James Connolly plecase de la Universitatea Harvard, călătorind cu vaporul şi cu trenul.

Un alt atlet, germanul Karl Schumann, a reuşit să se claseze în primii patru la patru probe diferite.

În clasamentul pe naţiuni, primul loc a fost ocupat de SUA, cu 11 medalii de aur, 7 de argint şi 2 de bronz, urmată de Grecia, pe locul al doilea, cu 10 medalii de aur, 17 de argint şi 19 de bronz şi de Germania, pe locul al treilea, cu 6 medalii de aur, 5 de argint şi 2 de bronz.

Învingătorii primeau o medalie de argint şi o coroniţă din ramuri de măslin. România nu a avut reprezentanţi la această primă ediţie a Olimpiadei.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.