Jocurile Olimpice – Londra 1948

0

A XIV-a ediţie a Jocurile Olimpice de vară s-a desfăşurat la Londra în perioada 29 iulie – 14 august 1948. Ceremonia a fost deschisă de regele George al VI-lea al Marii Britanii pe Stadionul Wembley.

După o pauză de 12 ani cauzată de cel de-Al Doilea Război Mondial sunt primele Jocuri Olimpice de vară care au loc de la Olimpiada din 1936 de la Berlin. Considerate răspunzătoare pentru declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, Germaniei şi Japoniei li s-a interzis să participe. România s-a aflat şi ea printre ţările care n-au fost prezente, motivul invocat de autorităţi fiind starea dezastruoasă a economiei naţionale, secătuită de război.

Capitala Marii Britanii a fost aleasă dintre şase oraşe, contracandidatele fiind Baltimore (SUA), Lausanne (Elveţia), Los Angeles (SUA), Minneapolis (SUA) şi Philadelphia (SUA).

La Jocurile Olimpice de la Londra au participat, în total 4.104 de sportivi, din 59 de ţări dintre care 390 de femei şi 3.714 de bărbaţi care s-au întrecut în 136 de probe din 17 discipline sportive: atletism, canotaj, baschet, box, caiac-canoe, ciclism, scrimă, fotbal, gimnastică, haltere, hochei, lupte, nataţie, pentatlon modern, echitaţie, tir, navigaţie.

Jocurile de la Londra 1948 au fost primele jocuri transmise la televizor, chiar dacă foarte puţini oameni aveau aceste aparate.La înot, reprezentanţilor americani le-au revenit majoritatea medaliilor atât în probele feminine cât şi în cele feminine. Jocuri sportive precum baschetul şi hocheiul pe iarbă, au dovedit superioritatea americanilor şi indienilor.

La aceste jocuri olimpice s-au afirmat cicliştii francezi şi italieni, canoiştii cehoslovaci, scrimerii italieni şi unguri (Ilona Elek), halterofilii egipteni şi boxerii argentinieni, alţii menţinându-se în rândurile elitei sportive olimpice.

O premieră la jocurile olimpice a fost prima întrecere de canoe rezervată femeilor, câştigată de daneza Karen Hoff. Bob Mathias, la 17 ani, a devenit cel mai tânăr campion olimpic din atletismul masculin.

În probele feminine de atletism, aproape omniprezentă, o atletă de excepţie – olandeza Fanny Blankers-Koen. Fanny Blankers-Koen deţinea recordul mondial la nu mai puţin de şase probe, dar conform regulamentului de atunci, nu avea voie să concureze decât la patru. S-a impus în toate: 100 m, 80 m garduri, 200 m şi ştafetă 4×100 m.

Pianista franceză Micheline Ostermeyer a cucerit şi ea două titluri, la greutate şi disc.

Ungurul Karoly Takacs, campion mondial cu echipa în proba de pistol (1938), care şi-a pierdut din cauza exploziei unei grenade mâna dreaptă, cea cu care trăgea, a reuşit să câştige aurul olimpic în proba de pistol viteză, zece ani mai târziu, trăgând cu mâna stângă.

În clasamentul pe medalii, primul loc a fost deţinut de SUA, 38 de medalii de aur, 27 de argint, 19 de bronz, locul al doilea Suedia, 16 medalii de aur, 11 de argint, 17 de bronz, locul al treilea Franţa, 10 medalii de aur, 6 de argint, 13 de bronz.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.