Jocurile Olimpice – Paris 1924

0

A VIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară s-a desfăşurat la Paris, Franţa, în perioada 4 mai – 27 iulie 1924. Ceremonia a fost deschisă de preşedintele francez, Gaston Doumergue.

A fost ultima Olimpiadă organizată sub preşedinţia lui Pierre de Coubertin.

Pentru calitatea de gazdă au mai candidat alte cinci oraşe, Amsterdam (Olanda), Barcelona (Spania), Los Angeles (SUA), Praga (Cehoslovacia) şi Roma (Italia).

Jocurile din 1924 au fost primele care s-au desfăşurat sub motto-ul olimpic „Citius, Altius, Fortius” (Mai repede, mai sus, mai puternic), o premieră fiind şi ritualul ridicării celor trei steaguri la ceremonia de închidere: steagul CIO, cel al ţării gazdă a Jocurilor şi cel al ţării care urma să găzduiască ediţia viitoare.

La ediţia JO de la Paris, găzduirea participanţilor s-a făcut, pentru prima dată, într-un aşezământ special, „Satul Olimpic”, amenajat în apropierea stadionului Colombes, care a fost renovat şi pregătit pentru desfăşurarea festivităţilor şi a întrecerilor de atletism, rugby şi fotbal.

La Jocurile Olimpice de la Paris au participat, în total 3.089 de sportivi, din 44 de ţări dintre care 135 de femei şi 2.954 de bărbaţi care s-au întrecut în 126 de probe din 17 discipline sportive: atletism, canotaj, box, ciclism, scrimă, fotbal, gimnastică, haltere, lupte, nataţie, pentalon modern, polo, rugby, echitaţie, tenis, tir, navigaţie.

Numărul de ţări participante a cunoscut o creştere semnificativă, de la 29 la 44, răspândirea la scară mondială a Olimpiadei fiind dovedită şi de cei peste 1.000 de jurnalişti prezenţi la întreceri.

Americanul Johnny Weissmuller, sportiv cu origini româneşti, a câştigat două medalii de aur la înot într-o singură zi, pe 20 iulie, cucerind şi un bronz (tot pe 20 iulie), la polo, cu echipa. După aceea Weissmuller a devenit actor la Hollywood, fiind celebru pentru rolul Tarzan din 12 filme.

Americanca Gertrude Ederle a câştigat bronzul în proba de înot 100 m liber, dar peste doi ani a făcut senzaţie devenind prima femeie care a traversat înot Canalul Mânecii, cu un timp mai bun cu aproape două ore decât cel realizat de vreun bărbat.

Atletul finlandez Paavo Nurmi a obţinut cinci medalii de aur, la 1.500 şi 5.000 m, ale căror finale au fost despărţite doar de o oră, 3.000 m, individual şi pe echipe, şi la cross-country. Coechipierul său, Ville Ritola, a reuşit şi el o comportare extraordinară, cucerind la Paris 4 medalii de aur şi 2 de argint.

În clasamentul pe medalii, primul loc a fost deţinut de SUA, 45 de medalii de aur, 27 de argint, 27 de bronz, locul al doilea Finlanda, 14 medalii de aur, 13 de argint, 10 de bronz, locul al treilea Franţa, 13 medalii de aur, 15 de argint, 10 de bronz. Olimpiada de la Paris a marcat prima transmisiune radio a Jocurilor şi ultima apariţie a tenisului, până la ediţia din 1988 (Seul).

La aceste Jocuri a luat parte, pentru prima oară, şi o delegaţie a României, formată din 54 de sportivi (fotbal – 25, tir – 6, rugby – 20, tenis – 3). România s-a prezentat la această ediţie a JO cu o echipă de fotbal şi una de rugby.

Rugbyştii au pierdut la scor ambele partide susţinute, 3-59 cu Franţa şi 0-37 cu SUA, dar au câştigat medaliile de bronz, graţie faptului că la turneu au participat numai trei formaţii.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.