Jocurile Olimpice – Stockholm 1912

0

Cea de-a V-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Stockholm, în Suedia, în perioada 5 mai – 27 iulie 1912.

Ceremonia a fost deschisă de regele Gustav al V-lea. A fost pentru prima dată când în competiţie au intrat sportivi de pe toate cele cinci continente. Totodată, numărul participanţilor a fost limitat la maximum 10 concurenţi din aceeaşi ţară, pentru fiecare probă.

Au luat startul 2.407 sportivi din 28 de ţări, dintre care 2 359 de bărbaţi şi 48 de femei, dar, din nefericire, au încheiat Olimpiada doar 2406, portughezul Francisco Lazaro decedând în timpul probei de maraton, din cauza căldurii.

Sportivii s-au întrecut în 102 probe din 14 sporturi: atletism, canotaj, ciclism, scrimă, fotbal, gimnastică, lupte, nataţie, pentatlon modern, echitaţie, tenis, tir, iahting, tir cu frânghia. La feminin, au fost introduse înotul şi săriturile în apă, dar din programul masculin a fost scos boxul, deoarece Suedia, ca ţară organizatoare, l-a considerat prea violent.

La Jocurile Olimpice de la Stockholm au fost introduse pentru prima dată instrumentele de măsurare a timpilor înregistraţi de atleţi. Totodată, a fost ultima ediţie când medaliile de aur acordate au fost din aur masiv; acestea au fost ulterior înlocuite cu medalii din argint suflat cu aur.

De data aceasta, Olimpiada a fost dominată de echipa Statelor Unite ale Americii, aceştia câştigând 25 de medalii de aur, 19 de argint şi 19 de bronz, asigurându-şi, astfel, locul I în clasamentul pe medalii.

Atleţii americani au câştigat toate alergările de viteză, s-au impus la sărituri, în probele combinate şi la majoritatea aruncărilor. Pe locul al doilea a urmat Suedia, ţara gazdă, cu 24 de medalii de aur, 24 de argint şi 17 de bronz, şi Marea Britanie, pe locul al treilea, cu 10 medalii de aur, 15 de argint şi 16 de bronz.

Cel mai în vârstă campion a fost Oscar Swahn, care, la 64 de ani şi 258 de zile, a făcut parte din echipa de tir a Suediei, medaliată cu aur.

Însă atletul ‘erou’ al Jocurilor Olimpice a fost considerat finlandezul Hannes Kolehmainen, care a luat startul la şase probe şi a cucerit trei medalii de aur.

O premieră a constituit-o şi faptul că preşedintele unui Comitet Olimpic Naţional, respectiv Otto Herschmann, a făcut parte din echipa de sabie a Austriei, câştigătoarea medaliilor de argint.

În proba de călărie s-au remarcat suedezii, iar în luptele greco-romane, s-au impus sportivii din Finlanda şi Suedia. Reprezentanţii ţărilor nordice s-au remarcat şi la iahting, iar englezii s-au impus la canotaj. Germanii, suedezii şi australienii au cucerit cele mai multe medalii la nataţie. O impresie deosebită a lăsat Duke Paoa Kahanamoku, originar din Hawaii, câştigătorul probei de 100 m liber.

El şi-a creat un bun renume în urma refuzului de a apărea într-un spectacol de music-hall, rol consistent remunerat, însă considerat ca ofensator, acceptând, în schimb, să se ocupe în Hawaii de pregătirea tinerilor înotători. După opt ani, cu prilejul JO de la Anvers, a devenit din nou campion, fapt nemaiîntâlnit până atunci în istoricul probei de 100 m.

La această ediţie a Jocurilor Olimpice România nu a participat.

Unul dintre momentele controversate ale Jocurilor Olimpice de la Stockholm l-a avut ca protagonist pe americanul Jim Thorpe, care a câştigat detaşat pentatlonul şi decatlonul.

Ulterior, titlurile i-au fost retrase de  Comitetul Olimpic Internaţional, sub acuzaţia că el ar fi participat şi la concursurile profesioniştilor, ceea ce era contrar condiţiilor de participare la Olimpiadă. După şase decenii, însă, respectiv în 1972, Comitetul Olimpic Internaţional i-a reacordat, post-mortem, cele două medalii de aur.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.