Roşeanu (CFR Călători): Investiţii de 400 milioane euro în material rulant în orizontul 2014 – 2020

0

CFR Călători va putea beneficia, în intervalul financiar 2014 – 2020, de minimum 400 milioane de euro pentru achiziţii de material rulant, investiţie cofinanţată de Uniunea Europeană.

Directorul general CFR Călători, Ştefan Roşeanu, a acordat miercuri, 8 august, un interviu AGERPRES în care vorbeşte şi despre introducerea unui mers de tren cadenţat şi integrat care ar urma să aducă o creştere a numărului de călători, concomitent cu introducerea unor noi servicii, de la curierat la servicii de transport auto în completarea celui feroviar, în preţul aceluiaşi bilet de tren.

AGERPRES: Care este, în prezent, situaţia financiară a CFR Călători?

Ştefan Roşeanu: CFR Călători înregistrează o pierdere de aproximativ 800 de milioane de lei, fiind previzionată până la sfârşitul anului o creştere potenţială până la aproximativ un miliard de lei, deoarece bugetul pe anul 2012 al companiei a fost aprobat cu o pierdere de 300 de milioane de lei la începutul anului, pierdere care nu a fost finanţată prin contractul de servicii publice, deci nu au existat compensaţii pentru această pierdere.

Asta înseamnă că CFR Călători pune o presiune ridicată atât pe furnizorii din interior, respectiv CFR SA, pe reparatorii şi producătorii de material rulant, furnizorii de energie şi motorină şi aşa mai departe.

AGERPRES: Care este soluţia pentru ca CFR Călători să iasă din acest cerc vicios al datoriilor?

Ştefan Roşeanu: La CFR Călători lucrăm în acest moment la câteva proiecte care să scoată compania din această situaţie. În primul rând, trebuie luat în considerare că nu este o soluţie de pe o zi pe alta. Este vorba de o sumă relativ considerabilă, aproximativ 75 – 80 milioane de euro.

Dacă luăm în considerare datoria acumulată până în prezent, ne ducem undeva la 200 – 225 milioane euro.

Lucrăm pe de o parte la a echilibra bugetul sau a creşte veniturile din compensaţii, dar în acelaşi timp şi la reducerea unor costuri care nu sunt neapărat necesare bunei derulări a activităţii CFR Călători. De asemenea, încercăm să atragem venituri suplimentare. Bineînţeles un capitol important este de a atrage călătorii, iar un al doilea capitol este oferirea către piaţă a unor servicii colaterale. Vorbim de servicii de catering în tren, de acces la Internet, de reintroducerea serviciilor de curierat în calea ferată, a serviciilor de publicitate.

AGERPRES: Aveţi un proiect – pilot referitor la asigurarea unor servicii de transport complementare, cu autobuze pe unele relaţii ale CFR Călători. Când va fi implementat sistemul?

Ştefan Roşeanu: Începând din 2013 vom avea parteneriat cu unele companii de transport auto, astfel încât să asigurăm, în cadrul preţului unui bilet de tren pe anumite rute, şi transportul auto până la destinaţie. Aceste autocare vor fi branduite cu emblema CFR Călători, iar creşterea de preţ va fi mică.

De exemplu, la un bilet de 12 lei, cât este în prezent, pasagerii vor putea achiziţiona, în cadrul aceluiaşi bilet, şi transportul până în localitatea respectivă cu autocarul pentru o diferenţă de 2 lei. Credem că este o soluţie de viitor.

AGERPRES: Aţi purtat discuţii cu reprezentanţii FMI. Care sunt soluţiile pentru ca CFR Călători să rezolve problema arieratelor?

Ştefan Roşeanu: Viziunea trebuie să fie în sensul echilibrării balanţei de venituri cu cea de cheltuieli. Avem pe termen scurt câteva proiecte prin care să asanăm balanţa curentă, deci stingerea unor datorii prin compensări, prin casarea unor vehicule care sunt de mult scoase din uz şi a unor bunuri de inventar care sunt imobilizate de 10 – 15 ani şi care trebuie revalorificate.

O soluţie pe termen lung este introducerea unui nou sistem de mers de tren, care să asigure legături frecvente între marile oraşe ale ţării şi capitalele de judeţ, în acest sens compania lucrând la un proiect care vizează intensificarea activităţii pe reţeaua feroviară de bază a României.

AGERPRES: La cât se cifrează economiile anuale pe care le-ar putea aduce un astfel de program?

Ştefan Roşeanu: Duce la economii dacă ne raportăm la volumul de călători/km transportaţi. Planul nostru este acela de a creşte numărul de călători pe care îl transportăm, să revenim în interiorul acestei decade, pentru că iar trebuie să luăm în considerare că este un serviciu care nu revine de pe o zi pe alta, de la 53 milioane călători să ajungem la peste 70 – 75 milioane de călători în sub zece ani.

Sperăm să învăţăm din experienţele pozitive ale ţărilor occidentale pentru că, totuşi, uitându-ne prin experienţele lor, cifra pe care am avansat-o este un pic prea ambiţioasă. Totuşi, introducerea unui mers de tren cadenţat generează venituri substanţiale în condiţiile unor costuri operaţionale crescute cu o marjă foarte mică, undeva 10 – 15 la sută, dar veniturile să crească cu peste 30 la sută.

AGERPRES: Cu cât ar trebui să contribuie la venituri serviciile noi, de la curierat la transport cu autobuzul?

Ştefan Roşeanu: Ar urma să aducă câteva milioane de euro bune, nu vreau să le cuantific în procente pentru că este dificil dintr-un motiv foarte simplu, dacă ne referim la actualul tip de activitate poate să fie un 3 – 4 – 5 la sută, dacă ne referim la o activitate normală, cu număr de călători şi inclusiv de tren – kilometru în creştere, logic că acest procent va scădea.

Noi ne dorim ca numărul de călători să crească, să crească apetenţa de a cheltui suplimentar în tren pentru servicii cu valoare adăugată şi să ajungem în România ca mersul cu trenul să fie nu pierdere de timp, ci timp relativ câştigat.

AGERPRES: Când va fi operaţional acest mers de tren integrat?

Ştefan Roşeanu: Proiectul la care lucrăm prevede aproximativ trei – patru ani de zile pentru demararea mai concretă. Încă din 2013 vom vedea intensificarea activităţii pe anumite rute, urmând ca în fiecare an să ne extindem serviciile pe măsura consolidării şi a reduceri pierderilor.

Un astfel de mers va însemna şi reorganizarea parcului de material rulant, investirea în noi vehicule care să permită turnusuri rapide, adică vehicule bi-direcţionale, probabil şi reorganizarea zonelor de depouri şi revizii.

Este un plan destul de ambiţios, dar care va contribui la redresarea companiei şi va permite cetăţenilor români să se deplaseze către centrele industriale şi să avem noi locuri de muncă. Creşterea mai abruptă ca oferte o preconizez undeva după patru – cinci ani de zile, până investim serios într-un alt material rulant. Cu structura actuală de parc material rulant, costurile noastre tehnice le-am evaluat undeva la peste 20, dacă nu 30%, din costurile operaţionale, este o greutate foarte mare pusă pe servicii.

AGERPRES: E posibil ca pe orizontul 2014 – 2020 să avem fonduri europene pentru material rulant, mai ales că avem nevoie de vagoane şi locomotive noi pentru un transport feroviar modern?

Ştefan Roşeanu: Sigur. Deja am început să pregătim documentaţie tehnică şi economică pentru atragerea fondurilor pe acest capitol. Dorim să lucrăm cu instituţiile europene pentru pregătirea studiilor de fezabilitate şi în interiorul viitorului master plan şi ulterior a bugetului european 2014 – 2020 serviciile de transport călători să tragă fonduri europene în modernizarea parcului de material rulant.

AGERPRES: Cam care este nivelul necesar al investiţiei la acest capitol în România?

Ştefan Roşeanu: Vorbim de sute de milioane de euro. Trebuie să vedem şi care este capacitatea financiară a societăţii şi a bugetului naţional, inclusiv a implica o reaşezare a contractelor de servicii publice şi probabil că vom vorbi în interiorul noului buget de investiţii de cel puţin 300 – 400 milioane de euro numai pe acest capitol.

AGERPRES: Vă adresaţi doar fondurilor europene sau căutaţi şi surse alternative de finanţare?

Ştefan Roşeanu: Fondurile europene sunt doar o soluţie de finanţare, vom căuta şi altele asemenea celorlalte companii de cale ferată din regiune. Căile ferate din Cehia au avut de curând o nouă emisiune de bonduri de 300 milioane de euro, care a fost supra-subscrisă de 9 ori.

O să căutăm soluţiile de finanţare cele mai bune, cu costurile cele mai mici, nu neglijăm nici băncile instituţionale, ne vom uita şi la cele comerciale, important este să avem proiectele bine scrise, planuri de afaceri corecte şi dimensionate pe anumite proiecte şi sunt convins că vom găsi sursele de finanţare.

AGERPRES: Anul acest aveţi programate investiţii?

Ştefan Roşeanu: Anul acesta avem un deficit programat, trebuie să vedem unde ne încadrăm, să vedem cum găsim surse de a finanţa acest deficit pentru că el înseamnă că cineva dintre furnizorii noştri nu este plătit, şi cheltuielile pe socotelile noastre sunt destul de judicios gândite. Sperăm ca până la finele anului să rezolvăm problema cu arieratele.

AGERPRES: Vorbeaţi de restructurare, de reorganizare, asta implică şi renunţarea la personal?

Ştefan Roşeanu: Fondul ne-a cerut să ne încadrăm în fondul de personal de anul trecut, suntem în aceiaşi parametri, de aceea am solicitat ca acest număr de personal să fie gândit în bugetul asemănător cu cel de anul trecut, cu acoperirea zonelor deficitare şi identificarea zonelor cu excedent de personal, deci reaşezarea activităţii.

Când vom discuta de noul mers de tren sigur vom vorbi de nevoia de a angaja personal suplimentar, numai pe rutele valabile când vom introduce mersul de tren de la 6.00 la 23.00 noaptea, deci discutăm de un cu totul alt mod de a angaja şi solicita personalul.

AGERPRES: Când vom avea management privat la CFR Călători?

Ştefan Roşeanu: Această problemă este a Ministerului Transporturilor. Din câte am înţeles, în interiorul lunii septembrie vom avea probabil răspunsul.

AGERPRES: Vă veţi depune candidatura pentru un astfel de post?

Ştefan Roşeanu: Sunt un jucător, aşa că voi candida.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.