Ce ar trebui să includă construcţia unei case pentru o sănătate mai bună

0

–  Cei dintre noi suficient de norocoşi să ne petrecem aproape toată viaţa sub un acoperiş, uităm uneori de legătura care ar trebui să existe între o locuinţă şi beneficiile  pentru sănătate

 

Presupunem că încăperile vor fi bine ventilate şi luminoase, cu pereţi solizi şi ferestre care nu permit insectelor purtătoare de boli să pătrundă în casă. Instalaţiile sanitare din interior elimină de pe lista noastră zilnică nevoia unei igienizări corespunzătoare.

Iar în ceea ce priveşte apa potabilă curată, avem o sursă inepuizabilă la o simplă apăsare de buton. Traiul fără aceste lucruri, fără o casă corespunzătoare, este mai mult decât inconfortabil: este un haos al sănătăţii.

Într-un raport din 2001 al Băncii Mondiale, numit „Vocea celor Săraci”, cei care locuiesc în sărăcie au identificat nevoia unor locuinţe mai bune ca o prioritate presantă a lumii. În ultimele decenii, studiile realizate de OMS au afirmat ceea ce săracii au ştiut dintotdeauna: locuinţele mai bune şi sănătatea sunt intrinsec legate.

Doar locuinţele accesibile nu vor îmbunătăţi rezultatele din domeniul sănătăţii. Acestea trebuie să fie proiectate ţinându-se cont de sănătate. Din fericire, există câteva trăsături de design simple şi accesibile, care oferă soluţii foarte bune pentru aceste îngrijorări globale privind sănătatea.

Priviţi ceea ce s-a întâmplat în Haiti. Această ţară a suferit enorm din cauza condiţiilor improprii ale locuinţelor şi ne-a oferit tuturor o lecţie legată de ce ar trebui să includă construcţia unei case pentru o sănătate mai bună.

O structură puternică: Cutremurul din 2010 din Haiti a dărâmat 280.000 de case şi clădiri comerciale, provocând moartea a aproximativ 300.000 de persoane. Mii de vieţi s-au pierdut inutil, din cauza materialelor de construcţii de proastă calitate şi a standardelor joase. În perioada următoare, chiriile pentru clădirile rămase în picioare au urcat foarte sus, lăsând milioane de persoane pe stradă.

Apă curată: Neavând încotro să se ducă, haitienii au căutat adăpost în campusuri, trăind sub acoperişuri de plastic şi dormind pe rând în corturi. Aceste condiţii de viaţă îngrozitoare şi neigienice au creat spaţii fertile pentru răspândirea holerei, şi în curând, Haiti suferea din cauza primei epidemii a acestei boli de mai bine de un secol. Aproape 7.000 de persoane au murit până acum din cauza epidemiei.

Sursele de apă curate şi uşor accesibile şi sistemele de igienizare corespunzătoare reprezintă o necesitate pentru a putea lupta cu această boală. Fără aceste condiţii primare, Centrul pentru Controlul Bolilor a declarat că holera va continua să reprezinte “o problemă de sănătate majoră în Haiti”.

Aer şi lumină solară: Cutremurul şi criza ulterioară a locuinţelor a forţat familiile haitiene să accepte mai mulţi oameni în spaţiile lor de locuit mici şi adesea neventilate. Chiar şi înainte de cutremur, calitatea aerului intern a reprezentat o problemă de sănătate proeminentă în Haiti.

Locuitul în case cu o densitate mare creşte riscul ocupanţilor de a contracta boli infecţioase precum tuberculoza. Dacă o cameră nu este ventilată corespunzător, agenţii patogeni se pot acumula de la un membru de familie bolnav care tuşeşte, strănută şi chiar vorbeşte. Camerele fără ferestre şi care automat au lipsă de lumină solară, ce poate omoarî anumite tipuri de agenţi patogeni, exacerbează problema.

Boala ucide anual peste 1,4 milioane de persoane în fiecare an, 95% dintre aceştia locuind în ţările în curs de dezvoltare. Ferestrele aşezate strategic pentru a permite ca aerul şi lumina solară să pătrundă în casă sunt instrumente incredibile în oprirea răspândirii tuberculozei.

Plasă de ţânţari: În zonele predispuse la apariţia malariei şi a febrei dengue, furnizarea locuinţelor cu paturi cu plasă tratată cu insecticid reprezintă o măsură a sănătăţii de nepreţuit. Cele două boli infectează peste 300 de milioane de persoane pe an. Totuşi, cei mai expuşi riscului sunt copiii: OMS estimează că malaria ucide un copil la fiecare 30 de secunde.

Atât malaria cât şi febra dengue se transmite prin muşcătura femelei ţânţar. După cutremur, mii de haitieni au dus lipsă şi de cea mai de bază măsură de apărare: pereţi solizi. Haitienii ce aveau casă rămâneau în continuare expuşi riscului. Pentru a se proteja împotriva malariei şi a febrei dengue, oamenii, în special copiii şi bătrânii, au nevoie să doarmă sub plase. Atunci când plasele de ţânţari sunt accesibile pe scară largă, rata malariei şi a febrei dengue se reduce considerabil.

Cuvântul adăpost presupune protecţie. Iar protecţie împotriva bolilor este exact ceea ce trebuie să facă o casă bună. Consolidarea structurii, canalizare corespunzătoare, apă potabilă curată, ferestre şi plase de ţânţari reprezintă trăsături simple care pot fi furnizate la un cost relativ scăzut, în timp ce acestea previn boli devastatoare şi leziuni.

Sărăcia globală şi bolile sunt privite în mod tipic drept probleme “viclene” care necesită investiţii uriaşe şi au nevoie de zeci de ani pentru a putea fi rezolvate. Sunt aceste probleme atât de greu de rezolvat? Soluţiile sunt chiar în faţa noastră.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.