Erik de Vrijer: FMI nu preferă cota unică sau impozitarea progresivă, dar încasările nu trebuie să scadă

0
Şeful Misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI), Erik de Vrijer, a vorbit, într-un interviu acordat AGERPRES, despre rezultatele negocierilor din cadrul celei de-a şasea evaluări a acordului cu România şi a prezentat opinia instituţiei financiare în ceea ce priveşte unele măsuri pe care autorităţile intenţionează să le implementeze în 2013.

AGERPRES: Ce ţinte indicative şi criterii cantitative de performanţă au fost ratate, pentru această evaluare?

Erik de Vrijer: În ceea ce priveşte criteriile cantitative de performanţă, plafonul pentru arieratele administraţiei centrale a fost ratat cu aproximativ 60 milioane lei. Valoarea acestor arierate a rămas la nivelul de la sfârşitul lunii martie în loc să scadă. Plafonul pentru stocul de arierate ale autorităţilor locale a fost, de asemenea, ratat, pentru că în loc să scadă a crescut puţin. Am agreat cu Guvernul măsuri specifice pentru a gestiona arieratele autorităţilor locale şi ne aşteptăm ca reducerea acestor arierate care trebuia să fie înregistrată la finalul lunii iunie să aibă loc la finele lunii septembrie. Ne aşteptăm totodată ca reducerea arieratelor guvernamentale care trebuia să aibă loc în trimestrul doi să se întâmple în trimestrul trei.

AGERPRES: Care sunt cele mai mari riscuri pentru creşterea economică şi sectorul bancar până la finalul acestui an?

Erik de Vrijer: Cred că sunt două. Unul este cel al continuării instabilităţii politice în ţară, care poate împiedica eficienţa politicilor economice, poate creşte prima de risc şi costurile de finanţare pentru economie şi poate afecta investiţiile. Celălalt risc este extern, o adâncire a recesiunii în Europa sau a crizei financiare în zona euro, care poate conduce la o scădere a exporturilor româneşti, cu efecte asupra sectorului bancar şi asupra creditelor bancare şi finanţării noilor investiţii. Cred că dacă se întâmplă ceva în Europa poate diminua încrederea şi cererea internă.

AGERPRES: FMI a cerut o creştere mai accelerată a accizelor la băuturile alcoolice?

Erik de Vrijer: Nu, ceea ce am convenit cu Guvernul este un fel de ajustare a regimului accizelor care să ţină cont de reglementările europene. Când ne uităm la perspectiva pe termen mediu, credem că este cazul să fie menţinută mai degrabă valoarea reală a acestor accize decât valoarea nominală în lei.

AGERPRES: Care este opinia FMI despre măsurile fiscale care s-ar putea aplica din 2013, mă refer aici şi la modificarea cotei unice?

Erik de Vrijer: Noi credem că pentru 2013, în general, este important să fie menţinute încasările din impozitul pe venit cel puţin la acelaşi nivel, ca pondere în PIB. Nu am discutat cu Guvernul acest subiect la această evaluare, nu vreau să speculez, dar am putea aborda acest subiect spre finalul anului, la discuţiile despre bugetul pentru 2013. FMI nu are vreo preferinţă pentru cota unică sau pentru impozitarea progresivă a veniturilor, dar este important ca reforma fiscală să asigure un nivel suficient al veniturilor, care să permită Guvernului să facă cheltuielile prioritare pentru economie, educaţie, sistemul de sănătate, infrastructură.

AGERPRES: Aţi ajuns la un acord cu autorităţile privind impozitarea veniturilor excepţionale în industria petrolieră?

Erik de Vrijer: Înţelegem şi salutăm faptul că Guvernul a discutat cu acest sector două lucruri – o taxă specială care acompaniază creşterea preţurilor, care va majora veniturile acestei industrii, şi această taxă poate fi folosită pentru măsuri de protecţie socială; de asemenea, Guvernul a discutat cu industria un nou cadru pentru impozite şi redevenţe care se va aplica anul viitor sau la începutul lui 2014, care va furniza stabilitate pe termen lung din punct de vedere legislativ.

AGERPRES: La acest moment nu există un acord asupra nivelului acestei taxe speciale?

Erik de Vrijer: Corect, dar nu aş spune totuşi că nu există un acord ci că negocierile sunt încă în desfăşurare.

AGERPRES: FMI a convenit cu Guvernul o amânare a sistemului coplăţii în sectorul sănătăţii?

Erik de Vrijer: Nu, am căzut de acord asupra unei simplificări a sistemului de coplată. Versiunea precedentă era foarte complicată cu tot felul de formalităţi. Ideea era să nu fie ceva greu de implementat, ci ceva uşor de aplicat. Versiunea actuală are onorarii simple. Acest sistem de coplată va fi implementat de anul viitor.

AGERPRES: În opinia FMI, care este impactul pe cashflow al aplicării măsurii plăţii TVA la încasarea facturii? Şi de ce se va aplica din 2013 şi nu de la finalul anului 2012?

Erik de Vrijer: Am analizat această măsură şi pare o idee bună, în special pentru firmele mici, pentru care era o povară să plătească TVA înainte de a fi plătite ele însele. Dar este puţin înşelătoare, deoarece va afecta companiile mai mari, care trebuie să îşi ajusteze sistemul lor de contabilitate. Pentru a permite pregătirea corespunzătoare a acestei măsuri, am considerat că este mai potrivită implementarea sa începând din 2013 decât în cursul acestui an.

AGERPRES: În precedentele scrisori de intenţie existau prevederi în ceea ce priveşte controlul marilor averi. Care este stadiul aplicării acestor măsuri? Există prevederi noi în noua scrisoare de intenţie legate de controlul marilor averi?

Erik de Vrijer: De fapt FMI a avut foarte recent o misiune tehnică pe acest subiect, parte a programului de asistenţă tehnică. Am discutat în special despre campania de informare care să încurajeze declararea voluntară a veniturilor din străinătate, care a avut loc în mai, de întărirea capacităţii direcţiei specializate pentru controlul marilor averi, despre programele de instruire cu asistenţa specialiştilor din ţările partenere şi despre introducerea unor instrumente IT mai bune pentru analiza de risc. Programul continuă aşa cum a fost planificat. Poate părea că aceste proceduri se derulează mai lent decât se spera, dar sunt realizate progrese şi este important ca Fiscul să aibă atribuţii, în cazul în care nu există cooperare, să iniţieze investigaţii pentru a evita orice nereguli.

AGERPRES: Aţi discutat cu autorităţile despre o anumită sumă care ar trebui atrasă din privatizări?

Erik de Vrijer: Nu, niciodată nu facem acest lucru din următoarele motive: suntem mulţumiţi de angajamentul Guvernului de a îmbunătăţi sectorul întreprinderilor publice prin management privat şi prin privatizare, dar nu putem controla condiţiile de piaţă şi nivelul interesului pentru aceste companii. Din acest motiv nu specificăm anumite sume din privatizare în proiecţiile pe care le facem. Scopul privatizării este de a îmbunătăţi managementul şi performanţa companiei, de a o restructura pentru a o face viabilă şi a crea locuri de muncă viabile, nu de a pune tot felul de condiţii de a menţine nivelul de personal sau de a menţine compania aşa cum este, pentru că problema este că această companie, aşa cum este ea, face pierderi şi este o povară pentru economie, deci ceva trebuie să se schimbe.

AGERPRES: În acest context complicat, în contextul prelungirii crizei europene, apreciaţi că România trebuie să mai aştepte cu adoptarea euro?

Erik de Vrijer: Este prerogativa Guvernului să decidă. Ceea ce credem noi este că încă sunt diferenţe între România şi multe state din zona euro în ceea ce priveşte structura economiei, instituţiile economice şi în modul în care economia este sensibilă la diverse şocuri. Pentru a avansa în procesul de convergenţă cu zona euro şi economiile europene, noi sprijinim foarte mult reformele care fac economia mai productivă şi mai competitivă, mai flexibilă. Odată ce veţi intra în uniunea monetară veţi pierde cursul de schimb ca şi instrument pentru absorbţia şocurilor şi pentru a aborda presiunile de competitivitate şi până ce aceste reforme economice nu sunt implementate pe deplin este înţelept să nu intraţi încă în zona euro.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.