„Amintiri din pribegie” de Neagu Djuvara a fost lansată de Humanitas de ziua istoricului

0

„Amintiri din pribegie”, a zecea ediţie a bestsellerului semnat de Neagu Djuvara, a fost lansată pe piaţă de Humanitas în preajma zilei de naştere a reputatului istoric, a anunţat, luni, 20 august 2012, într-un comunicat, Alice Ene, PR Executive, Editura Humanitas.

Un volum aniversar, apărut în ciclul Memorialistică & Diaristică, într-o formă grafică deosebită şi cuprinzând de două ori mai multe fotografii din albumul de familie al autorului, lucrarea are, potrivit lui Andrei Pleşu, „verva sălbatică a unui peisaj luxuriant”.

„Nu e suficient să spui că a trecut prin multe. A trecut prin tot. Război şi Universitate, aventură şi savantlâc, exil şi repatriere, Europa şi Africa, diplomaţie, filozofia istoriei, spionaj, jurnalistică, Sorbona, Niamey şi Bucureşti, boierie şi sărăcie, profesorat, politică, explozie creatoare după vârsta de 80 de ani, anonimat şi glorie, acţiune, contemplativitate, radicalitate, cordialitate, hazard. Recunoaşte singur că a fost mereu însoţit, în momentele decisive, de un noroc salutar. A prins ultimul tren spre Helsinki după marea revoluţie rusească din octombrie şi a fost trimis la Stockholm pe 23 august 1944 anume, parcă, pentru a supravieţui tăvălugului bolşevic. Trecut de 95 de ani, are încă mari proiecte, speră să-şi afle sfârşitul pe un vapor, e ubicuu, tonic, şarmant, distins, fără fasoane, bucuros de glumă şi de tacla. De câte ori îl văd, mă contaminez de buna lui dispoziţie, savurez bunele lui maniere şi admir curajul opiniilor sale, adeseori în afara convenţiilor curente”, notează eseistul.

Cartea îl înfăţişează pe coperta întâi pe Neagu Djuvara la Paris, în 1936.

Neagu Djuvara s-a născut la Bucureşti în 1916, într-o familie de origine aromână aşezată în ţările române la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care a dat ţării mai mulţi oameni politici, diplomaţi şi universitari.

Este licenţiat în litere la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940).

A participat la campania din Basarabia şi Transnistria ca elev-ofiţer de rezervă (iunie-noiembrie 1941) şi a fost rănit în apropiere de Odessa.

Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineaţa zilei de 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică.

Numit secretar de legaţie la Stockholm de Guvernul Sănătescu, va rămâne în Suedia până în septembrie 1947, când comuniştii preiau şi Externele.

A fost implicat în procesele politice din toamna anului 1947, în urma cărora a hotărât să rămână în exil, militând până în 1961 în diverse organizaţii ale diasporei româneşti (secretar general al Comitetului de Asistenţă a Refugiaţilor Români, la Paris; ziaristică; Radio Europa Liberă; secretar general al Fundaţiei Universitare „Carol I”).

În 1961 pleacă în Africa, în Republica Niger, unde va sta douăzeci şi trei de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului francez al Afacerilor Străine şi, concomitent, profesor de drept internaţional şi de istorie economică la Universitatea din Niamey.

Între timp, reluase studiile de filozofie la Sorbona.

În mai 1972, capătă doctoratul de stat la Sorbona cu o teză de filozofie a istoriei; mai târziu, obţine şi o diplomă a Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale de la Paris (I.N.A.L.C.O.).

Din 1984, secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până după revoluţia din decembrie 1989, când se întoarce în ţară, iar din 1991 profesor-asociat la Universitatea din Bucureşti şi membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi.

Preocupat în mod special de filosofia istoriei şi de istoria României, Neagu Djuvara a semnat câteva lucrări de referinţă: ‘La Legislation roumaine en matiere de nationalite’ (Paris, 1940), ‘Civilisation et les lois historiques. Essais d’ etude compare des civilisations’ (Paris, 1975), ‘Les grands boiars ont-ils constitue dans les Principautes Roumains une veritable oligarchie institutionelle et hereditaire?’.

Este membru de onoare al Institutului de Istorie ‘A.D.Xenopol’ din Iaşi şi al Institutului de Istorie ‘Nicolae Iorga’ din Bucureşti.

În 2006, profesorul Neagu Djuvara a fost decorat de preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul Naţional ‘Servicul Credincios’ în grad de Mare Cruce, în semn de înaltă apreciere pentru întreaga sa activitate pedagogică şi de cercetare, pentru talentul şi dăruirea de care a dat dovadă îmbogăţind istoriografia mondială cu lucrări de certă valoare, pentru înaltul său spirit moral şi cetăţenesc care l-a impus ca un reper pentru tinerele generaţii.

În martie 2010, a fost decorat de către ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, cu ordinul Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Ofiţer.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.