BPA, toxina care ne contaminează organismul în fiecare zi

1

– BPA (Bisphenol A) este o toxină chimică industrială, o formă a unui estrogen sintetic dezvoltată în anii ’30. Încă din anii ’60 industria alimentară şi a băuturilor îl foloseşte în cantităţi masive pentru a crea doze din metale, plastice grele, răşini şi lacuri, relatează Undergroundhealthreporter.com.

 

BPS (Bisphenol S) a înlocuit treptat BPA în procesul de fabricaţie. Este similar lui BPA şi mulţi experţi se întreabă dacă acesta este totuşi mai sănătos decât predecesorul său.

Expunerea la BPA începe de la naştere, când suntem hrăniţi cu biberonul. Un test de urină aplicat la mai mult de 2 500 de copii cu vârstă de până la 6 ani a confirmat prezenţa BPA la 93% dintre aceştia. Experţii americani cred că acest procent şocant este un indicator valabil pentru întreaga populaţie.

Un test recent privind expunerea la BPS prin bunurile de hârtie, efectuat în câteva state printre care şi Statele Unite şi Japonia, furnizează următoarele date uimitoare: chitanţele sunt în procent de 100% pozitive la BPS, bancnotele de hârtie – 87%, iar hârtia reciclată – 52%.

Asta înseamnă o expunere destul de mare a pielii noastre la aceste chimicale. Cercetătorii estimează că suntem cu 19% mai expuşi la BPA/BPS faţă de acum 40 de ani.

În ce se găseşte BPA?

•    Cutii de alimente şi capace de sticle
•    Containere de plastic
•    Farfurii, pahare şi alte tacâmuri de plastic
•    Sticle de apă
•    Biberoane
•    Jucării de plastic
•    Echipamente medicale
•    Componente dentare
•    Echipament de protecţie, în special cele rezistente la impact
•    Ţevi (datorită lacului)
•    CD-uri şi DVD-uri
•    Piese de automobil
•    Electronice

Care sunt efectele expunerii la BPA pe termen lung ?

Diferite studii, neluate în considerare de producători, susţin că există o legătură între expunerea la BPA şi pubertatea precoce, infertilitatea femeilor, diabetul şi rezistenţa la insulină, obezitate, boli cardiovasculare, defecte din naştere, tulburări de comportament sau cancer la sân, ovarian sau de prostată.

Un studiu derulat pe o perioadă de 5 ani arată că expunerea la BPA poate fi asociată şi cu disfuncţii erectile. De fapt, bărbaţii expuşi la BPA la locul de muncă au început să resimtă disfuncţii sexuale în decurs de câteva luni.

Acesta este primul studiu în care efectele expunerii la BPA pe termen lung au fost cercetate la subiecţi umani, iar rezultatele nu pot fi explicate mai pe larg.

În ciuda presiunii făcute în ultimii 30 de ani pentru a reevalua impactul BPA asupra sănătăţii,  marile companii susţin că BPA nu este un pericol. Comunitatea ştiinţifică de la nivel global şi protestele publice urmăresc să-i determine pe producători să înceteze utlizarea BPA şi a BPS, substituentul acestuia.

Agenţiile pentru Protecţia Consumatorului au realizat teste independente pe produse care se vroiau a fi organice sau fără BPA şi a găsit toxina în multe dintre acestea. Iar consumatorii conştienţi de efectele expunerii pe termen lung la BPA se bazează pe aceste etichete eronate

 

Cum putem limita expunerea la BPA:

•    Nu puneţi plastic în cuptorul cu microunde, chiar şi în cazul în care eticheta spune că sunteţi în siguranţă, pentru că se descompune la temperaturi ridicate;
•    Reduceţi cantitatea de băuturi cumpărate la cutie;
•    Folosiţi recipiente de sticlă, porţelan sau inox, în special pentru mâncărurile fierbinţi;
•    Optaţi pentru mâncăruri şi băuturi proaspete, oricând este posibil.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.