Angajamentele Greciei până în 2014, în virtutea unui acord încheiat cu UE şi FMI

0
Grecia, al cărei premier Antonis Samaras doreşte o prelungire a ajustării bugetare, s-a angajat pe lângă creditorii săi UE şi FMI să aducă deficitul public sub 3% din PIB în 2014, în schimbul unor împrumuturi pentru salvarea sa, relatează vineri, 24 august 2012, AFP.

În virtutea unui acord încheiat în februarie, Atena trebuie să se conformeze ”regulii de aur” bugetare europene şi să-şi reducă deficitul public la 2,1 % din PIB în 2014, faţă de 7,3 % prevăzut pentru 2012 şi 4,6 % anul viitor.

Acesta este un obiectiv ambiţios, ţinând cont de faptul că Atena şi-a redus deja cu peste şase puncte deficitul între 2009, anul de debut al crizei, şi 2011 /de la 15,8 % la, respectiv, 9,3 % /.

Pentru a-şi ţine angajamentele, Grecia trebuie să facă economii de 11,5 miliarde de euro în 2013 şi 2014, un pachet de măsuri la care ea lucrează în prezent.

În schimb, UE şi FMI au prevăzut să împrumute Grecia cu 130 miliarde de euro, în plus faţă de suma de 110 miliarde de euro consimţită în 2010.

În acest scenariu, planul UE-FMI, zis memorandum, prevede un excedent iniţial de 4,5% din PIB în 2014 şi de 1,8% în 2013. Anul 2012 este considerat a fi ultimul ”pe roşu”, cu un deficit primar de 1%.

Datoria publică trebuie să atingă 162,1% din PIB la sfârşitul lui 2014, după 165,4% în 2013 şi 161,4% în 2012. Ea va fi apoi adusă la 120,5% din PIB în 2020, graţie restructurării în martie a datoriilor suverane deţinute de către creditorii privaţi, care au permis ştergerea din ele a 106 milioane de euro.

În afară de o serie de reforme pentru reducerea dimensiunii sectorului public şi a numărului de funcţionari, Atena trebuie, de asemenea, să facă privatizări masive până în 2015, menite să aducă la buget 19 miliarde de euro.

Dar această ”foaie de parcurs” macroeconomică elaborată înainte de criza politică din primăvară riscă să fie revizuită de troica de creditori UE-BCE-FMI la publicarea în septembrie a auditului său privind economia elenă, ţinând cont de întârzierile din ajustarea bugetară şi de adâncirea recesiunii.

Memorandumul prevede un recul de 4,7% al PIB-ului în 2012, pentru al cincilea an consecutiv de recesiune, amânând revenirea la creştere economică până în 2014. Dar instituţiile financiare şi guvernul conservator al lui Antonis Samaras mizează în prezent pe o scădere a PIB-ului de 7% în 2012.

Pentru a ieşi din marasm şi din spirala recesiunii antrenată de austeritatea strictă impusă din 2010, Samaras doreşte o amânare cu doi ani, împingând data ajustării bugetare în 2016, în loc de 2014.

Eventualitatea unei astfel de amânări este explicit evocată în memorandum, ‘‘în cazul unei recesiuni semnificativ mai profunde decât s-a prevăzut”.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.