Glutamat monosodic (MSG) – aditivul alimentar care provoacă POFTA şi mâncatul în exces

4

Ce este MSG?

MSG, glutamatul monosodic sau glutamatul este o sare sodică din acidul glutamatic, un aminoacid non-esenţial. Este folosit ca un aditiv alimentar, pentru a îmbunătăţi PERCEPŢIA gustului acelui aliment.

Glutamatul este produs de organism în mod natural, dar MSG care poate fi găsit în magazine este realizat prin procesare industrială care este nenaturală şi această stare a făcut MSG principala cauză a efectelor  adverse pe care le putem observa în urma consumului unui aliment care conţine glutamatul monosodic.

MSG – unele aspecte

MSG a fost clasificat drept o aromă naturală de către industria alimentară. Definiţia aromelor naturale şi a aromatizării naturale permite substanţei (cea folosită ca agent de aromă) să fie derivat dintr-o plantă sau un animal.

Aşadar, chiar dacă vrei să cumperi alimente organice vegetariene sau vegetale, dacă acestea au un agent de aromă natural, poţi consuma extract de animal care a fost crescut cu hormoni, hrănit cu grâu şi porumb tratat cu pesticide sau care a luat antibiotice pentru a se trata de anumite infecţii.

Din moment ce există o listă lungă de efecte adverse care pot fi provocate de către MSG, acesta a primit pseudonime care să inducă în eroare persoanele ce caută pe eticheta unui produs glutamatul monosodic. Astfel de pseudonimue includ drojdie autolizată, extract de drojdie, malto dextrin, proteină hidrolizată, caseinat de sodiu, proteină de textură şi tot aşa mai departe. Există peste 25 de nume pentru MSG.

Cum este făcut MSG?

MSG este făcut din:

– Proteine vegetale hidrolizate, cum ar fi glutenul, sau cea din sfecla de zahăr.
– Zahăr fermentat de la alimentele bogate în amidon.
– Prin sinteză chimică directă cu acrilonitril.

Acidul glutamic se poate găsi în două forme: acid L-glutamic şi acid D-glutamic.

Acidul L-glutamic în proteine este întotdeauna legat în lanţuri lungi cu alţi aminoacizi din alimente, în mod natural.
Acidul D-glutamic este un acid glutamic liber, nu este legat, şi se produce în exteriorul corpului, atât artificial cât şi chimic.

Atunci când sunt consumate alimente ce conţin proteine, organismul hidrolizează alimentul şi proteina. Acesta foloseşte cantitatea de acid glutamic necesară, iar excesul îl elimină. Din moment ce procesul digestiei este unul lung care necesită timp, aportul şi nivelul de acid glutamic sunt menţinute la o concentraţie mai scăzută în organism. Excesul este eliminat din corp.

Atunci când sunt consumate alimente ce conţin acid glutamic liber sau MSG, nu este nevoie ca organismul să mai producă acest acid, pentru că acesta este deja pregătit şi aşteaptă să fie absorbit imediat.

Această absorbţie imediată a MSG-ului ridică nivelul glutamatului în sânge de 8-10 ori, de unde apar şi aşa-numitele efecte negative.

 

De ce este folosit MSG?

Există câteva motive pentru care MSG este folosit în alimente:

– MSG este ieftin. Prin adăugarea de MSG alimentelor inferioare din punct de vedere calitativ percepţia asupra aromei este îmbunătăţită ceea ce îi face pe oameni să creadă că produsul respectiv este de o calitate superioară. De asemenea, utilizarea MSG reduce costurile de producţie şi creşte profitul.

– Pancreasul este stimulat de MSG. Acest lucru determină eliberarea de insulină chiar şi atunci când nu există carbohidraţi asupra cărora să acţioneze. Excesul de insulină determină o scădere a zahărului din sânge ceea ce ne face flămânzi şi duce la mâncatul în exces şi obezitate. (Din nou profit pentru producători de alimente procesate.)

– Glutamatul sau MSG este transformat de organism în GABA. GABA acţionează ca un tranchilizant, asemănător valiumului.

– MSG provoacă dependenţă. Acesta cauzează o poftă pentru alimentele care conţin MSG. MSG a mai fost numit şi nicotina alimentelor. Poftele duc la un consum mai mare şi la un profit mai crescut pentru producătorii de alimente procesate.

 

Cum acţionează MSG sau glutamatul?

Glutamatul este un neurotransmiţător ceea ce înseamnă că transportă impulsuri nervoase de-a lungul întregului corp. MSG stimulează activitatea celulelor nervoase. Aşadar este un neurotransmiţător excitator.

Un echilibru extrem de delicat există între aceşti neurotransmiţători şi este vital ca acest echilibru să fie menţinut pentru a asigura sănătatea organismului.

De exemplu, în cazul persoanelor care au suferit un atac cerebral, glutamatul în exces provoacă supra-stimularea celulelor nervoase ceea ce duce la moartea acestora. Medicamentele care să blocheze glutamatul sunt folosite pentru a elimina pagubele produse de MSG.

În mod normal, aminoacizii în exces din organism sunt transformaţi în alţi aminoacizi prin eliminarea nitrogenului şi schimbarea lor în „combustibil” pentru organism, care este depozitat. Acest proces are loc în ficat.

Dar, la persoanele a căror ficat nu este 100% sănătos, acest proces este îngreunat, ceea ce duce la ruperea echilibrului neutransmiţătorilor.

Acest lucru duce la niveluri de glutamat în exces în organism şi are consecinţe negative asupra sănătăţii.

MSG nu provoacă doar dependenţă, ci şi un consum ridicat poate avea complicaţii de sănătate severe pe o perioadă lungă de timp.

Unele dintre ele sunt: presiune arterială mare, autism, dezechilibru hormonal, epilepsie, alergie alimentară, astm, cancer, sterilitate la femei, senzaţia de zdrăngănit în ureche, ritm cardiac neregulat sau rapid şi atacuri de cord, disfuncţii tiroidiene, obezitate, diabet de tip 2, leziuni ale retinei şi o agravare a situaţiei celor cu o concentraţie scăzută a zahărului din sânge.

Alimente pe care este bine să le evitaţi

MSG este adăugat nu numai alimentelor chinezeşti ci şi supelor, produselor din carne procesate şi legumelor. Deşi MSG este folosit de peste un secol, au existat şi numeroase raportări cu privire la reacţiile negative ale alimentelor ce conţin glutamat monosodic.

Standardul Global pentru procesarea alimentelor este Codex Alimentarius care clasifică glutamatul (MSG) ca şi GRAS (Recunoscut în mod general ca fiind sigur), un înlocuitor sigur pentru sare. Codex Alimentarius este elaborat de FAO/OMS  ( Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură/ Organizaţia Mondială a Sănătăţii) şi este momentan standardul internaţional pentru alimente procesate.
Conform acestui cod alimentar, glutamatul poate fi adăugat la orice.

Întrebarea este ce alimente trebuie să evităm? Lista acestor alimente este copleşitoare. Este suficient să spunem că, în primul rând, trebuie evitate produsele de fast-food. Acestea sunt cele care încalcă cel mai mult utilizarea MSG.

Instituţiile care reglementează utilizarea MSG nu solicită producătorilor dezvăluirea surselor MSG. De asemenea, aceste instituţii nu au stabilit nici o limită asupra cantităţii de MSG adăugată alimentelor.

CITITI SI

Controlul populaţiei prin glutamatul de monosodiu

 

 

loading...
Citește și
4 Comentarii
  1. matei spune

    Destul de lung acest articol si destul de interesant. Din pacate nu prea avem ce face cand suntem saraci. Cum este si vorba „mai bine bogat si sanatos decat sarac si bolnav”

  2. Anonim spune

    Inca o complicatie severa de sanatate in urma excesului de glutamat este ALS (scleroza laterala amiotrofa) care probabil va creste ca numar pe viitor .

  3. claudia spune

    Buna,

    Am intoleranta la gluten si ieri am mancat ceva jambon de pui care continea MSG. Am avut simptomele pe care le am cand consum gluten. Credeti ca se pot datora glutamatului?

  4. ion spune

    buna claudia, raspunsul este nu , este posibil ca jambonul sa fi avut o crusta in a carui compozitie sa fie gluten

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.