Rectificarea bugetară nu va afecta creşterea economică şi nici echilibrele macroeconomice

0

Rectificarea bugetară nu va afecta creşterea economică şi nici echilibrele macroeconomice întrucât va stimula într-un mod sustenabil pe de o parte investiţiile eficiente şi, pe de altă parte, consumul, prin refacerea puterii de cumpărare a populaţiei, precizează Ministerului Finanţelor într-o informare transmisă, luni, 27 august 2012.

„Rectificarea bugetară asigură creşterea venitului disponibil prin alocarea suplimentară la cheltuielile de personal a sumei de 1,1 miliarde de lei, prin lăsarea la dispoziţia pensionarilor a circa 1,3 miliarde de lei şi, respectiv, prin suplimentarea bugetelor locale cu circa 0,7 miliarde lei care vor fi utilizaţi pentru plata persoanelor cu dizabilităţi şi respectiv pentru fluidizarea unor plăţi în economie în vederea stingerii de arierate”, se menţionează în informarea Ministerului Finanţelor.

Potrivit sursei citate, persistenţa crizei economice la nivelul ţărilor din cadrul Uniunii Europene, seceta accentuată din România care afectează producţia sectorului agricol şi tensiunile politice din ultimele două luni, care au afectat într-o anumită măsură şi mediul economic, au determinat reexaminarea proiecţiei creşterii economice pentru acest an cu 0,3 puncte procentuale, de la 1,5% la 1,2%.

Rectificarea bugetară adoptată de Guvern pe 23 august a luat în calcul un curs de schimb mediu de 4,45 lei/euro, faţă de proiecţia iniţială de 4,26 lei/euro.

„Ca urmare a schimbărilor premiselor construcţiei macroeconomice, PIB nominal a crescut de la 579,6 miliarde lei la 607,3 miliarde lei. Totodată, ca rezultat al negocierilor din luna mai 2012, cabinetul Ponta a obţinut o majorare a deficitului bugetar de la 1,9% la 2,2% din PIB, asigurându-se în continuare o consolidare fiscală comparativ cu anul 2011″, arată MFP.

Potrivit instituţiei, unul dintre obiectivele fiscal-bugetare ale guvernului Ponta este ieşirea din procedura de deficit excesiv declarată în anul 2009, respectiv încadrarea deficitului bugetar conform standardelor europene la un nivel de sub 3% din PIB faţă de 9,0% din PIB cât s-a înregistrat în anul 2009.

Un alt obiectiv este menţinerea datoriei publice la un nivel de sub 40% din PIB, considerat de actualul Guvern ca maxim admisibil în raport cu puterea economică a României (în luna iunie 2012 datoria publică se situa la 34,6% din PIB incluzând şi sumele din soldul tampon – buffer- al trezoreriei statului).

De asemenea, se are în vedere reducerea substanţială a unor categorii de cheltuieli materiale şi de servicii ineficiente şi oneroase pentru contribuabili şi diminuarea sau eliminarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii cu potenţial economico-financiar redus, cum ar fi bazinele de înot, dotări ale instituţiilor publice cu autovehicule, mobilier, aparatura electronică etc.

Potrivit MFP, în domeniul fiscal s-a urmărit încurajarea mediului economic prin măsuri de stimulare, precum creşterea plafonului sub care contribuabilii nu plătesc TVA de la 35.000 euro la 65.000 euro, introducerea unor noi scheme de ajutor de stat pentru agenţii economici care creează locuri de muncă cu valoare adaugată mare, simplificarea declarării şi impozitării câştigurilor de capital pentru tranzacţiile bursiere, reportarea pierderilor fiscale în cazul reorganizărilor (fuziuni, divizări), asigurarea unui tratament fiscal stimulativ în cazul cesiunii creanţelor de către bănci, având ca efect aşteptat relansarea creditării şi aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate IFRS de către societăţile listate la bursă în scopul creşterii transparenţei informaţionale.

Totodată, s-a aprobat în şedinţa de Guvern din 23 august ordonanţa de modificare a Codului fiscal care prevede introducerea sistemului de plată a TVA la încasare, pentru firmele cu cifra de afaceri sub 500.000 euro, măsură aplicabilă plăţilor prin transfer bancar.

„Aceasta este o măsură de sprijin pentru 92,8% dintre firmele din România, care se încadrează în această categorie, lăsând capital de lucru la dispoziţia lor, creând premisele fluidizării fluxurilor băneşti la agenţii economici, dezvoltării mediului de afaceri şi reducerii economiei subterane. Măsura va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2013″, se mai arată în documentul citat.

Potrivit acestuia, în perioada imediat următoare, se au în vedere şi măsuri fiscale de stimulare a angajării persoanelor din grupele de vârsta cele mai expuse la şomaj (sub 25 de ani şi peste 50 de ani) şi creşterea de la 20% la 50% a deductibilităţii cheltuielilor de cercetare – dezvoltare.

În domeniul cheltuielilor bugetare au fost aprobate o serie de măsuri care vizează revenirea salariilor nominale la nivelul lunii iunie 2010, prin asigurarea fondurilor necesare pentru creşterea cu 8% începând cu luna iunie şi 7,4% începând cu luna decembrie 2012, restituirea lunară către pensionari a sumelor stabilite de Curtea Constituţională a României ca fiind reţinute necuvenit în perioada ianuarie 2011-aprilie 2012 şi alocarea sumelor corespunzătoare către bugetele locale, care să asigure plata salariilor pentru unităţile administrativ – teritoriale cu venituri reduse, precum şi pentru achitarea obligaţiilor legale către persoanele cu dizabilităţi şi însoţitorii acestora.

Atât sumele primite de la Uniunea Europeană, cât şi cheltuielile din fonduri europene, datorită modificării metodologiei comparativ cu bugetul pe 2011 şi cu cel iniţial pe 2012, se vor majora în execuţie cu circa 1,8 miliarde de lei, reprezentând rambursările suplimentare de 10% primite de la Uniunea Europeană – sume aferente programului „top – up”, conducând la 2,3% şi respectiv 2,1% din PIB.

„Ponderea veniturilor totale ale bugetului general consolidat, în condiţiile în care luam în considerare cei 1,8 miliarde lei din fonduri europene, este mai mare decât cea înregistrată în anul 2011 cu circa 2,2 puncte procentuale”, precizează MFP.

Ponderea veniturilor fiscale a crescut la rectificarea bugetară cu 0,4 pp faţă de anul 2011, ca urmare a creşterii consumului reflectat prin sporirea încasărilor din TVA şi impozitul pe venit cu câte 0,3 pp din PIB, precum şi a accizelor care au avut o creştere de 0,1 pp din PIB.

Cheltuielile de personal au scăzut faţă de bugetul iniţial de la 6,9% din PIB la 6,7% din PIB chiar în condiţiile aprobării majorărilor salariale, ca urmare a menţinerii unui regim strict al angajărilor, iar cele cu bunurile şi serviciile au scăzut atât faţă de anul 2011 cât şi faţă de prevederile bugetare iniţiale pe anul 2012, atât ca urmare a adoptării OUG 26/2012 prin care s-a aprobat diminuarea cu 30% a cheltuielilor de protocol şi a cheltuielilor cu deplasările în străinătate precum şi a interdicţiei de achiziţionare de cadouri şi tipărituri cu scop festiv.

La cheltuielile finanţate din fonduri europene, în condiţiile în care este luată în calcul şi suma de 1,8 miliarde lei estimată a se realiza din rambursarea suplimentară de 10% (top-up), se va înregistra o creştere a ponderii acestora faţă de bugetul iniţial cu 0,1 pp din PIB. Această creştere are loc chiar în condiţiile performanţei slabe şi a neregulilor constatate de UE în gestionarea fondurilor europene în perioada 2010-2011, care se reflectă negativ în ritmul de absorbţie din 2012.

La cheltuielile de capital, inclusiv cheltuieli din fonduri rambursabile, s-a optimizat stocul de investiţii printr-o analiză amănunţită a celor 674 de proiecte de investiţii derulate de către instituţiile publice centrale. Au fost identificate 212 proiecte ineficiente, fiind oprite unele investiţii, iar la altele dintre cele rămase au fost diminuate sumele alocate şi reorientate spre alte proiecte, menţionează MFP.

Pentru anul 2013 se va realiza o noua prioritizare a programului de investiţii împreună cu Banca Mondială.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.