Cum să atingi fericirea în ciuda provocărilor cotidiene

0

Să afli că tu sau o persoană dragă suferă de o boală cronică nu reprezintă niciodată o veste pe care vrei să o auzi. Astfel de informaţii sunt adesea acompaniate de sentimente de frică, nervozitate şi depresie, ceea ce poate cauza un stres inutil.

Dacă înţelegi mai bine afecţiunea de care suferi şi adopţi o perspectivă pozitivă asupra vieţii, atunci îţi poţi configura cursul vieţii spre un viitor mai bun, arată Huffingtonpost.com.

Shaun Achor, psiholog şi absolvent al Universităţii Harvard şi-a concentrat atenţia asupra psihologiei pozitive, studiul ştiinţific a ceea ce îi face pe oameni să prospere.

Cercetarea în acest domeniu a descoperit o legătură puternică între mentalitatea unui individ, sistemul de susţinere socială şi bunăstarea.

Recent doctorul Achor a reuşit să abordeze cercetarea ştiinţifică din spatele psihologiei pozitive în aşa fel încât să poată ajuta persoanele care sufereau de scleroză multiplă.

Prin intermediul unui program numit Everyday Matters (“Fiecare zi contează”), Achor lucrează pentru a furniza unelte şi resurse legate de psihologia pozitivă, wellness, muncă/educaţie, relaţii, familie şi responsabilizarea comunităţii.

Shaun Achor a întocmit o listă cu câteva sfaturi simple care te pot ajuta să ajungi la o stare emancipată a existenţei în pofida provocărilor vieţii cotidiene.

Trimite un email de apreciere

Atunci când îţi deschizi căsuţa de email dimineaţa, “rupe” două minute din timpul tău şi trimite un email la cineva din reţeaua ta socială (membru de familie, prieten, profesor, antrenor, coleg de muncă) în care să îi lauzi o reuşită sau pur şi simplu să îi mulţumeşti.

Studiile de la Harvard arată că acest lucru este atât de puternic încât există o corelaţie între fericire şi conexiune socială de 0.7, în mod semnificativ mai mare decât cea dintre fumat şi cancer. Conexiunea socială poate fi la fel de predictivă a longevităţii tale ca şi presiunea arterială mare, obezitatea sau fumatul.

Zâmbetul este contagios

În urma unui studiu care a implicat 11.000 de angajaţi ai unui spital pe o perioadă de şase luni s-a descoperit că zâmbetul, contactul vizual şi un simplu salut la o distanţă de cel mult 3 metri de o altă persoană poate creşte satisfacţia pacientului, a doctorului şi probabilitatea de recomandare a spitalului.

Acest lucru se datorează modului în care funcţionează neuronii în organismul nostru: se luminează la primirea unui gest prietenos din partea altcuiva şi transmit creierului nostru să zâmbim atunci când cineva ne zâmbeşte şi să răspândim bucurie peste tot.

Oferă mulţumiri

Gândeşte-te la trei lucruri pentru care eşti recunoscător înainte să adormi, timp de 21 de zile. La sfârşitul unui studiu realizat în aceste condiţii s-a descoperit că participanţii erau în mod semnificativ mai optimişti şi că această schimbare nu era temporară, deoarece gândirea pozitivă a durat şi şase luni mai târziu.

 Un efect suplimentar: creşterea optimismului poate îmbunătăţi energia ta productivă cu până la 31%!

Nu renunţa niciodată la momentele frumoase

Scrie timp de două minute în fiecare zi fiecare detaliu pe care ţi-l poţi aminti referitor la o experienţă pozitivă care s-a întâmplat în ultimele 24 de ore.

Din moment ce creierele noastre nu pot observa diferenţele între vizualizare şi experienţa în sine, prin recapitularea unui punct important al zilei poţi dubla efectul acelei experienţe pozitive.

În total, acest lucru duce la o satisfacţie şi o înţelegere a vieţii mult mai mare. Studiile au arătat că femeile care au scris despre experienţele lor pozitive erau cu 40% mai predispuse să trăiască până la vârsta de 94 de ani decât contemporanele lor mai negativiste.

Distrează-te

Dacă adaugi zilnic 15 minute de divertisment, de activitatea mentală, precum grădinărit, o plimbare sau exerciţiu fizic, creierul tău învaţă să creadă că anumite comportamente contează, acesta fiind nucleul optimismului.

De fapt, cercetătorii au studiat persoane care suferă de depresie, şi pe jumătate dintre participanţi i-au pus să ia medicamente antidepresive şi pe ceilalţi i-au îndemnat să ia parte la exerciţii uşoare de aerobic pentru a-şi antrena creierele să creadă că respectivul comportament contează.

În timp ce în primele luni a existat o scădere egală a simptomelor de depresie, grupul de persoane care a adăugat exerciţiul fizic ca şi un obicei zilnic au avut şanse mult mai mici de a cădea din nou în depresie 10 luni mai târziu.

Obiceiurile ajută creierul să înregistreze o victorie, care crează “o cascadă a succesului”, în care indivzii încep să îşi alcătuiască “o constelaţie de obiceiuri pozitive în jurul lor”, ceea ce diminuează probabilitatea depresiei şi a disperării.

Meditează

Acordă zece minute în fiecare zi controlului respiraţiei tale. Acest exerciţiu îţi antrenează creierul să facă un singur lucru deodată.

Cercetarea sugerează că un creier multifuncţional adoarme mult mai greu seara, este mult mai stresat şi are un nivel al energiei mult mai redus. Dacă acorzi timp relaxării, creierul are o şansă de a anula efectele negative ale încercării de a gestiona totul deodată.

Fericirea este o alegere, chiar şi în mijlocul unei boli cronice. Prin paşi mărunţi se pot îndeplini obiective majore, îmbunătăţind perspectivele şi bunăstarea generală a celor care trăiesc cu sau în preajma unei boli cronice.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.