Ziua Limbii Române, marcată la Chişinău

0

Sute de oameni au sărbătorit vineri, 31 august, la Chişinău, Limba română, care reprezintă una din cele mai importante victorii ale mişcării de eliberare naţională de la finele secolului trecut în Republica Moldova, dar şi o continuă luptă pentru revenirea la denumirea oficială a limbii române ca limbă de stat.

Manifestările au început cu depuneri de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare, la busturile scriitorilor de pe Aleea clasicilor literaturii române din centrul Chişinăului, la care a participat şi conducerea de vârf a Republicii Moldova, în frunte cu preşedintele Nicolae Timofti şi premierul Vlad Filat, dar şi oficiali şi oameni de cultură din România.

Reprezentanţi ai intelectualităţii de la Chişinău care au luptat pentru revenirea la limba română şi grafia latină menţionează că rolul limbii române este în continuare unul secundar în Republica Moldova, iar cea mai mare problemă este că în constituţie este prevăzut că limba de stat este „limba moldovenească”.

S-a făcut mult în ultimii 3-4 ani pentru revenirea limbii române, dar mai este mult de făcut până va deveni stăpână definitivă la ea acasă, a declarat preşedintele Uniunii Scriitorilor, Arcadie Suceveanu. „Astăzi este sărbătoarea unei limbi care sute de ani, în Basarabia, a fost nedreptăţită şi umilită, a fost ţinută în rolul de Cenuşărească”, potrivit lui Suceveanu.

Şi primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a menţionat că limba română a fost „strâmtorată şi marginalizată” pe actualul teritoriu al Republicii Moldova, iar multora le este frică şi astăzi, sau chiar nu vor să recunoacă faptul că vorbesc limba română. „Singura cale prin care acest adevăr poate să devină mai intens şi mai împărtăşit de toţi este să ne propunem să mergemn în continuare spre Uniunea Europeană, să obţinem dreptul la liberă cirulaţie în UE”, a declarat el.

Consilierul prezidenţial Eugen Tomac a transmis un mesaj din partea preşedintelui Traian Băsescu, prin care a felicitat populaţia Republicii Moldova „pentru că indiferent de încercările din ultimii 200 de ani aţi păstrat vie limba şi conştiinţa românească”. El a reiterat interesul României de a continua să susţină necondiţionat Republica Moldova în parcursul său european „pentru că ne dorim că românii de pe ambele maluri ale Prutului să fie din nou împreună în cadrul UE”.

Senatorul Viorel Badea a anunţat că începând cu anul viitor Limba Română ar putea să fie sărbătorită în întreg spaţiul românesc, Camera Deputaţilor urmând să voteze un proiect de lege în luna septembrie. „Este prima noastră sărbătoare comună, este primul pas spre revenirea noastră laolaltă aşa cum ne-a lăsat Dumnezeu”, a declarat Badea.

Manifestaţiile dedicate Limbii române vor continua vineri la Chişinău şi în alte localităţi din Republica Modova cu expoziţii, saloane de carte concerte şi colocvii.

Limba română a dobândit statutul de limbă oficială în Republica Moldova la 31 august 1989, pe fundalul „perestroikăi” din fosta URSS, în urma Marii Adunări Naţionale de la 27 august 1989. În timpul perioadei sovietice, populaţiei i s-a impus să vorbească în „limba moldovenească” şi să utilizeze grafia chirilică.

Rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova a fost consfinţit şi în Declaraţia de independenţă adoptată la 27 august 1991. Ulterior însă, Mişcarea de Eliberare Naţională a scăzut din intensitate, promotorii limbii române s-au divizat în diferite partide şi grupuri de interese, iar Constituţia din 1994 a statuat drept limbă de stat „limba moldovenească”.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.