Întrebarea secretă pe care o folosesc companiile de top

Cum au demarat Google, Facebook şi IDEO procesul ce a condus la inovare? Cel mai adesea folosind aceste cuvinte: Cum am putea să… Unele dintre cele mai de succes companii din zilele noastre sunt cunoscute pentru abordarea provocărilor dificile privind creativitatea, cu întrebări precum: Cum putem îmbunătăţi? sau Cum putem să ne reinventăm? sau Cum putem găsi o nouă modalitate de a produce?

 

Nu este complicat: abordarea „Cum putem să?”  îi asigură pe inovatorii aspiranţi că pun întrebările corecte şi că folosesc cuvintele potrivite. Cei care propun această tehnică populară spun că este surprinzător de eficientă şi că o putem lua drept o dovadă a rolului crucial al limbii în gândirea critică şi în colaborarea liberă, scrie HBR Blog Network (Harvard Business Review).

Când oamenii din companii încearcă să inoveze, ei vorbesc adesea despre provocările cu care se confruntă folosind limba, care inhibă creativitatea, în loc să o încurajeze, spune consultantul de afaceri, Min Basadur, care a predat forma de întrebare „Cum putem să?” companiilor în ultimele patru decenii.

„Oamenii încep prin a mă întreba cum putem să facem asta sau cum ar trebui să facem asta?”, explică Basadur. „Dar imediat ce cuvintele «pot» sau «ar trebui» încep să fie folosite, se pune problema altfel: Putem să facem asta cu adevărat? Ar trebui să facem asta?”, adaugă el. Acestea ne ajută se ne simţim mai liberi să creem opţiuni şi deschide drumul către mai multe posibilităţi.

Tim Brown, director executiv al IDEO, o companie de inovare şi design, spune că atunci când compania lui acceptă o provocare de orice tip, iar IDEO face orice de a crea noi produse până la a propune noi modalităţi de a livra serviciile de sănătate, se întreabă de fiecare dată „Cum am putea să?”. Brown observă că, în aceste propoziţii, cuvintele joacă un rol important în stimularea rezolvării creative a problemelor.

Partea de „cum” presupune că există soluţii, oferă încredere creativă. Partea de „am putea să” sugerează introducerea de idei care ar putea sau nu să funcţioneze şi va fi în regulă oricum. Ultima parte, „noi”, este subînţeleasă  şi face referire la ce vom face noi împreună şi faptul că vom construi pornind de la ideile fiecăruia.

Deşi întregul proces de „Cum am putea să?” a fost folosit de către IDEO de ceva timp, originile sale pot fi urmărite până în zilele de început ale lui Basadur, ca şi manager creativ la Procter&Gamble.

La începutul anilor ’70 oamenii de marketing ai companiei lucrau sub presiune pentru a concura cu noul săpun popular al celor de la  Colgate-Palmolive, Irish Spring, cu dungi verzi, care aducea reîmprospătarea atrăgătoare promisă.

Până când Basadur a fost solicitat să-i ajute, P&G testase deja o jumătate de duzină de săpunuri cu dungi verzi, dar nici unul nu era de calitatea lui Irish Spring.

Basadur şi-a dat seama că echipa de la P&G îşi punea întrebarea greşită: Cum putem să facem un săpun cu dungi verzi mai bun? Şi în curând le-a cerut să pună întrebări mai ambiţioase, culminând cu „Cum am putea noi să obţinem un săpun mai proaspăt?”.

S-au deschis astfel mai multe câmpuri creative şi, în următoarele câteva ore au fost generate sute de idei pentru săpunuri mai proaspete. Echipa a fost atrasă de un săpun cu miros de ţărm de mare, cu dungi albe şi albastre. Şi de aici a apărut săpunul Coast, care a devenit un brand de succes al companiei.

Aşa cum sugerează şi povestea săpunului Coast, există o metodologie mai stufoasă în spatele întrebării „Cum am putea să?”. Basadur predă un proces mai larg pentru a ghida oamenii spre întrebările corecte. Acesta implică introducerea unui număr de întrebări „De ce?”, cum ar fi „De ce ne străduim atât de mult să obţinem un alt săpun cu dungi verzi?”.

Basadur a sugerat echipei de la P&G să se distanţeze de obsesia faţă de produsul concurenţei şi să încerce să privească problema din perspectiva consumatorului. Pentru acesta, în final, totul se rezuma la senzaţia de reîmprospătare şi nu la dungile verzi.

Din fericire, Basadur a împărtăşit experienţa celor de la P&G şi altor companii.

Unul dintre cei interesaţi a fost Charles Warren, care s-a mutat apoi la IDEO. Tim Brown mărturiseşte că atunci când a auzit de această tehnică a fost sceptic, pentru că suna un pic californian. Dar nu a trecut mult timp şi IDEO organiza întâlniri cu peste 700 de oameni care lucrau împreună pentru a descoperi „Cum pot să?”.

Abordarea a găsit o altă gazdă, atunci când Warren s-a mutat la Google. Recent, şi Facebook a început să folosească  tehnica, datorită lui Paul Adams, care a lucrat cu Warren la Google+.

Iar dovezile arată că se răspândeşte şi în sectorul non profit. Când unul dintre cofondatorii IDEO, Bill Moggridge a fost numit director la Cooper-Hewitt National Design Museum în 2010, a adus tehnica cu el. La scurt timp, Moggridge a aranjat o şedinţă foto pentru membrii staffului muzeului şi toată lumea purta tricouri pe care era inscripţionat „Cum am putea să…?”

Min Basadur susţine că, de regulă, companiile fac eforturi ridicând întrebări şi încercând să rezolve problemele greşite: „Majoritatea oamenilor are deprinderi limitate atunci când vine vorba de identificarea problemelor sau de definirea acestora. Asta nu se predă în cadrul programelor de MBA”.

Susţinătorii acestei abordări sunt de părere că poate fi folosit în aproape orice provocare, deşi funcţionează mai bine în cazul celor ambiţioase, dar totuşi realizabile. Brown spune că nu are acelaşi succes atunci când vine vorba de probleme prea generale („Cum am putea rezolva foamea mondială?”) sau prea specifice („Cum am putea creşte profitul cu 5% în următorul trimestru?”).

Să descoperi care este întrebarea potrivită pentru compania ta este un proces, adaugă Brown. Trebuie să găseşti acel punct de pornire.

Traducere şi editare: Cătălina Rusin

Loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.