Cel mai puternic laser, construit la Măgurele

Centrul de Cercetări Ştiinţifice Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), ce va fi construit în România, pe Platforma de Fizică de la Bucureşti – Măgurele, va fi operaţional din anul 2017, beneficiind astfel de cea mai mare concentrare de specialişti în domeniu din Europa răsăriteană.

Instrumentele principale vor fi doua lasere de mare putere (10PW) şi o sursă foarte intensă de radiaţie y, cu energie reglabilă de până la 20MeV obţinută prin retroîmprăştierea fotonilor din radiaţia Laser pe electroni acceleraţi.

Această sursă y va produce impulsuri caracterizate prin cea mai mare strălucire şi cea mai bună rezoluţie energetică din lume. Datorită combinaţiei unice pe plan mondial a acestor instrumente, aici se vor putea efectua atât cercetări de frontieră în fizica fundamentală, fizica nucleară şi astrofizica, cât şi cercetare aplicativă în domeniile materialelor nucleare, ştiinţei materialelor şi ştiinţelor vieţii.

Instituţia responsabilă de implementarea ELI-NP este Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH).

Intensitatea enormă a fasciculului laser va permite studiul unor fenomene doar anticipate de teorie, cum ar fi birefringenţa vidului şi crearea de perechi de particule-antiparticule în câmpuri electrice intense.

„Aceste cercetări ar putea schimba pentru totdeauna perspectiva asupra lumii aducând confirmarea sau infirmarea unor ipoteze fundamentale”, susţin specialiştii.

Pentru securitatea nucleară se vor investiga metode noi de identificare şi caracterizare de la distanţă a materialelor nucleare (prin fluorescentă nucleară). Aceste metode îşi găsesc numeroase aplicaţii, de la inspectarea neintruzivă a containerelor cu mărfuri (putându-se determina cu precizie compoziţia conţinutului şi eventuale materiale interzise) până la managementul deşeurilor radioactive.

Citeste si:  NOUTATI LEGISLATIVE - 23 martie (0192)

Totodată, vor fi cercetate şi implementate scheme pentru producerea de radioizotopi necesari în medicină, în mod mai economic faţă de tehnicile actuale. Sursa intensă de neutroni care va fi realizată la ELI-NP prin reacţii (y, n) va avea aplicaţii în studiul bio-proteinelor, nano-compuşilor, fulerenelor şi nano-materialelor magnetice.

Toate cele peste 250 de posturi de cercetare vor fi scoase la concurs la nivel internaţional, în mai multe ţări, ele fiind jurizate de comisii internaţionale.

Construcţia centrului de la Măgurele va dura, conform proiectului tehnic, până în toamna lui 2014, astfel încât apoi în 6 sau 7 luni să fie montat echipamentul.

Proiectul european ELI va deveni în perspectiva anului 2015 cea mai avansată infrastructură pe plan mondial destinată studiilor legate de radiaţia fotonică cu caracteristici extreme („Extreme Light”) şi va fi distribuită în trei locaţii (‘piloni”) din România, Cehia şi Ungaria.

Toate aceste trei centre vor avea între componentele de bază instalaţii Laser care emit impulsuri ultra-scurte (femtosecunde şi attosecunde) generând astfel o foarte mare putere (3-10PW).

Citeste si:  Chiriţoiu: Documentaţia depusă de GFR la Consiliul Concurenţei pentru preluarea CFR Marfă este incompletă

Centrul de la Bucureşti va avea în plus un instrument care va furniza radiaţie fotonică cu caracteristici unice referitoare la energie, strălucire şi lărgime de bandă (sursa y).

Caracteristicile instrumentelor din cei trei piloni ai proiectului ELI vor fi diferite, făcându-le utile pentru arii de cercetare diverse şi complementare (biologie, medicina, inginerie, ştiinţa materialelor, etc).

Costurile ELI-NP sunt de 356,231 milioane euro, finanţarea UE fiind de 83%, statul român urmând să contribuie cu restul de 17%.

Proiectul se va desfăşura în două faze de finanţare, prima în actuala perioadă de programare pentru fondurile structurale, în valoare de 180 milioane euro cu finalizare în 2015, şi a doua, între 2014-2016, în următoarea perioadă de programare.

Ideea creării structurii pan-europene de cercetare „Extreme Light Infrastructure” – ELI a avut-o, în 2005, un grup de oameni de ştiinţă în domeniul fizicii laserilor, iar în 2006 proiectul ELI a fost trecut pe lista de priorităţi a ESFRI – European Strategy Forum for Research Infrastructures – a proiectelor europene de infrastructuri de cercetare agreate de Comisia Europeană.

În 2007, un consorţiu format din 13 ţări europene interesate de proiect (Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Spania, Ungaria) a hotărât că principalul obiectiv al Fazei Pregătitoare a ELI – ELI-PP (Preparatory-Phase) – trebuie să fie realizarea unei înţelegeri între parteneri care să permită avansarea proiectului în vederea trecerii la faza de implementare a sa.

Citeste si:  Supercapacitorii - noi dispozitive de stocare a energiei electrice

Faza Pregătitoare ELI-PP a fost lansată oficial în februarie 2008 la Ambasada României la Paris şi a fost sprijinită financiar printr-un grant (2008-2010) de la Uniunea Europeană.

Pe baza memorandumului aprobat în anul 2008 de Guvern şi de preşedintele ţării, România şi-a prezentat la 21 noiembrie 2008 candidatura pentru construirea acestei infrastructuri la Bucureşti-Măgurele.

La 1 octombrie 2009 Comitetul Director al proiectului a hotărât construirea ELI în trei locuri, Praga (Cehia), Szeged (Ungaria) şi Bucureşti-Măgurele (România).

Această decizie, validată în luna decembrie 2009 de către Consiliul Competitivităţii al Uniunii Europene, permite astfel construirea primei mari infrastructuri de cercetare în Europa Centrală şi de Est.

Primii trei piloni ELI vor fi independenţi ca finanţare şi construcţie, acestea făcându-se la nivel naţional.

La data de 15 aprilie 2010 reprezentanţii plenipotenţiari pentru ELI ai celor 3 ţări, Cehia, Ungaria şi România, au semnat acordul de înfiinţare a Consorţiului ELI ( ELI-Delivery Consortium) care va coordona implementarea acestui proiect.

Finanţarea construcţiei primilor trei piloni ELI va fi făcută prin intermediul autorităţilor celor 3 state, cu contribuţie europeană din Fondurile Structurale (în România, Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice – POS-CCE).

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata