EUR
4,84 RON
(+0.1%)
USD
4,31 RON
(+0.33%)
GBP
5,42 RON
(+0.27%)
CHF
4,48 RON
(+0.52%)
BGN
2,47 RON
(+0.11%)
BYN
1,80 RON
(+0.31%)
CAD
3,19 RON
(+0.42%)
RSD
0,04 RON
(+0.09%)
AUD
2,98 RON
(-0.17%)
JPY
0,04 RON
(+0.65%)
CZK
0,18 RON
(-0.05%)
INR
0,06 RON
(+0.74%)

Legea privind statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc, respinsă de Senat

Plenul Senatului a respins, în şedinţa de marţi, propunerea legislativă privind Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc, iniţiată de deputatul Becsek Garda Dezso şi de senatorul Sogor Csaba (UDMR).

 Propunerea de lege a fost respinsă cu 54 de voturi împotrivă, cinci voturi pentru şi două abţineri.

Aceasta viza autonomia judeţelor Covasna şi Harghita şi a unei părţi din judeţul Mureş prin constituirea lor într-o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul statului român.

Propunerea primise un raport de respingere din partea Comisiilor de specialitate considerându-se că ‘încalcă în mod flagrant principiile şi normele de natură constituţională, potrivit cărora România este un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil, iar potrivit art. 2 suveranitatea naţională aparţine poporului român pe care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum’.

‘Nici un grup şi nici o persoană nu poate executa suveranitatea în nume propriu. Organizarea administrativ-teritorială a acestei regiuni autonome este una proprie (ţinut, scaune), cu instituţii politico-administrative specifice (consiliu de autoadministrare, consiliu scaunal, comisie scaunală, etc.), depăşind limitele organizării statale recunoscute de legea fundamentală, care prevede că teritoriul statului român este organizat în comune, oraşe şi judeţe, acestea fiind singurele unităţi administrativ-teritoriale recunoscute’, se mai arată în raportul întocmit de senatorii jurişti şi de cei din Comisia pentru administraţie publică.

În documentul citat se mai prevede că ‘sub pretextul principiului autonomiei locale consacrat de Constituţie’, iniţiatorii propunerii de lege au dorit ‘existenţa unui teritoriu rupt de statul naţional, unitar şi indivizibil prin crearea de instituţii şi societăţi comerciale proprii, camere de comerţ proprii, poliţie proprie, protecţie socială şi asigurări sociale proprii, ca şi o structură administrativă internă proprie’.

De asemenea, senatorii din Comisiile de specialitate au considerat că şi prevederile art. 11 din propunerea de lege sunt în contradicţie cu legea fundamentală.

‘Folosirea liberă a simbolurilor naţiunii maghiare, aşa cum se prevede la art. 11, este în contradicţie cu prevederile art. 12 din Constituţie, care, reglementând simbolurile naţionale, se referă la drapelul României, ziua naţională a României, imnul naţional al României, stema şi sigiliul statului român, precum şi reglementările cu privire la folosirea acestora’, se mai arată în raportul Comisiilor.

În document se mai arată că şi prevederea din propunerea de lege potrivit căreia limba maghiară are acelaşi statut ca limba română încalcă Constituţia.

Senatul este for decizional în acest caz. Propunerea de lege a fost respinsă şi de Camera Deputaţilor în şedinţa din 12 octombrie 2005.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata