Ticurile care te-ar putea costa interviul sau chiar jobul

0

– Fiecare persoană are ticurile sale, cărora în poker le-am putea spune slăbiciuni. Multe sunt datorate nervozităţii, unii oameni le numesc  gesturi de manipulare psihologică sau care ţin de atutidine sau de nepricepere. În viaţa de zi cu azi aceste obiceiuri nu înseamnă mare lucru. Dar la un interviu ele pot distrage atenţia, făcându-l pe intervievator să nu se mai concentreze pe talentele tale şi mai degrabă pe gesturile pe care le faci.

Te afli într-o situaţie cu miză mare, în faţa unui străin. Există multă presiune şi un raport de putere care nu e în favoarea ta. Acum este momentul să îţi ţii sub control aceste obiceiuri care distrag atenţia sau te pun în ofensivă.

 

Poziţia corpului

Experţii au căzut de acord o poziţie neutră este cea mai bună alegere. Dacă te laşi pe spate sugerează că eşti plictisit sau nu te interesează. Oamenii tind să se apropie de persoana cu care vorbesc dacă le place de aceasta, aşa că dacă te laşi pe spate trimiţi un semnal exact opus.

Dar fii atent să nu corectezi prea mult. O apropiere prea evidentă poate fi la fel de problematică, fiind percepută drept prea intimă şi chiar ameninţătoare. Nu te înghesui în intervievator aplecându-te prea mea mult peste biroul lui.

Alege în schimb o poziţie neutră a coloanei vertebrale. Poziţia corpului ar trebui să fie cea clasică de stat drept, ca şi cum ai fi legat de un fir prins de tavan. Pare foarte simplu, dar este incredibil cum mulţi oameni ignoră aceste sfat important. Dacă stai jos sau te ridici drept vei transmite un mesaj care sugerează siguranţa de sine, dar te şi face să pari mai înalt, ceea ce este un semn al inteligenţei, încrederi şi credibilităţii.

 

Gesturile fizice

Evită „gesturile de tăiere”. Gesturile ample pot „tăia” din punct de vedere psihologic spaţiul dintre tine şi intervievator, într-un mod agresiv. În vreme ce nu avem toţi tendinţa de a tăia precum karatiştii, există variaţii ale acestor mişcări de arte marţiale.

Arătatul cu degetul este perceput adesea ca o mişcare agresivă, iar în unele culturi este considerat extrem de nepoliticos. Orice gest al mâinilor rapid, repetat şi agresiv ar trebui redus la minim.

Nu fi însă nici prea precaut. Dacă îţi împingi mâinile în buzunare sau la spate sau chiar ţi le împreunezi pe piept, îţi asumi riscul de a părea închis, rigid sau beligerant. Ar trebui să pari deschis şi abordabil, ceea ce înseamnă că mâine se află la vedere şi gesticulezi natural.

 

Gesturi exagerate

Gesturile exagerate sunt des întâlnite în situaţii de presiune ridicată. Este doar energie nervoasă completată de o dorinţă de a da ce ai mai bun. Şi de cele mai multe ori, nici nu reprezintă o problemă. Ticurile mărunte, cum ar fi jocul cu mână în păr, cu unghiile sau cu bijuteriile, devin o problemă atunci când distrag atenţia celui care te intervievează.

Aceste ticuri nervoase, care par intrinseci şi inevitabile sunt, de fapt, cel mai uşor de eliminat, cel puţin pentru intervalul redus de timp în care se defăşoară interviul. Renunţă la inele, ceas sau bijuterii când mergi la interviu. Dacă nu sunt acolo, nu mai ai cu ce să te joci. Dacă nu te joci cu ele, nu mai există posibilitate de a-i distrage atenţia intervievatorului tău, ceea ce îl va face să fie atent la ce ar trebui: conversaţia voastră.

Se poate spune să unele dintre cele mai dăunătoare aspecte de limbaj al corpului sunt gesturile feţei: ochi daţi peste cap, priviri aruncate precum săgeţile sau uitături strâmbe. Secretul unei comunicări de succes pe durata interviului stă în ochii.

Nu te holba! Este important să fii încrezător şi să îl priveşti pe intervievator în ochi, dar uitatul în ochii cuiva pentru o perioadă mai lungă de timp poate fi interpretat ca agresiv, dacă nu chiar un pic înfiorător.

Aşa că întrerupe contactul vizual atunci când simţi că s-a format o conexiune. Data viitoare când simţi acel “click”, păstrează contactul vizual încă un moment şi apoi retrage-ţi privirea. Fă asta în mod special atunci când dai mâna sau când întâlneşti pe cineva pentru prima dată. Este gradul potrivit de implicare fără nici o valenţă ciudată.

Desigur, să eviţi total contactul vizual pentru a nu ajunge să te holbezi. Este o tactică proastă. Privirile pe fugă nu sunt demne de încredere, iar experţii consideră că răspunsul dat în timp ce te uiţi la un raft de cărţi sau la telefonul tău, este o oportunitate pierdută. Practic îi oferi intervievatorului tău un motiv să nu te placă. Dacă pare că e distrat în timpul întâlnirii, poate fi nepoliticos, dar este de iertat. Dacă tu laşi impresia că eşti distras sau neimplicat, uită de job.

Cea mai bună modalitate de a-ţi controla pe deplin corpul în timpul unui interviu este să fii moderat. Poziţie echilibrată, gesturi moderate şi un nivel moderat de contact vizual sunt sursele cu care îţi poţi spune povestea şi să te vinzi cum poţi mai bine pentru a dobândi jobul.

Dar primul pas pentru a-ţi repara slăbiciunile este să le accepţi. Dacă după toate aceste sfaturi îţi pui şi mai multe întrebări, nu eşti singurul.  Tu eşti cel mai bun şi mai rău critic. Înregistrează un interviu de probă pentru a vedea cum reacţionezi sub presiune. Fii atent la acele ticuri care pot distrage atenţia.

Traducere şi editare: Cătălina Rusin

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.