Alin Teodorescu: Alegătorul român – deosebit de raţional şi din ce în ce mai neîncrezător în „producţia de vorbe”

0

Alegătorul român este deosebit de raţional, fără partizanate încăpăţânate, foarte greu de păcălit şi din ce în ce mai neîncrezător în „producţia de vorbe”, fie ea provenind de la politicieni sau de la mass-media, afirmă sociologul Alin Teodorescu.

Într-un interviu acordat AGERPRES, în contextul în care pe 27 septembrie s-au împlinit 20 de ani de la alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 1992, sociologul spune că agenda publică din România are o „remarcabilă stabilitate”, de peste zece ani pe primul loc în agenda publică aflându-se combaterea corupţiei, apoi creşterea nivelul de trai.

Sociologul menţionează că, de doi ani, publicul românesc cere trei lucruri, care au fost denumite de sociologi „cele trei nule” – zero deficite, zero corupţie, zero demagogie -, dar niciun politician actual nu reuşeşte să îndeplinească aceste cerinţe.

De asemenea, Alin Teodorescu subliniază că mass-media generează creşterea volumului de cunoştinţe, dar nu determină comportamentul electoral.

AGERPRES: Domnule Teodorescu, s-a modificat profilul alegătorului român în ultimii 20 de ani? Este mai bine informat? Se poate vorbi de o alegere „mai puţin emoţională” şi mai mult bazată pe judecăţi de valoare?

Alin Teodorescu:Există modificări, dar nu esenţiale. România se află într-un stadiu istoric de scădere a participării la vot şi de dezinteres faţă de viaţa politică, stadiu prin care au trecut şi societăţile occidentale în anii „50 – „60 ai secolului trecut. Alegătorul român este deosebit de raţional, fără partizanate încăpăţânate, foarte greu de păcălit şi din ce în ce mai neîncrezător în „producţia de vorbe”, fie ea provenind de la politicieni sau de la mass-media.

AGERPRES: Vorbind de alegerile parlamentare din ultimii 20 de ani, inclusiv cele din 2008, ce au ales românii – programe politice, personalităţi sau partide? Va fi alegătorul român tot atât de vulnerabil la promisiunile fără acoperire sau se poate vorbi despre o maturizare a acestuia?

Alin Teodorescu:De doi ani, publicul românesc cere trei lucruri, care au fost denumite „cele trei nule” de sociologi: zero deficite, zero corupţie, zero demagogie. Niciun politician actual nu reuşeşte să îndeplinească aceste cerinţe. Unii fac deficite enorme şi îndatorează ţara, alţii sunt campioni ai demagogiei, iar unii nu sunt nici demagogi, nici incompetenţi, dar sunt corupţi. De peste doi ani, niciun politician din România nu reuşeşte să obţină constant o încredere semnificativă din partea publicului.

AGERPRES: De la un scrutin la altul, alegătorii români s-au prezentat într-un număr tot mai mic la vot. Care au fost principalele motive ale neparticipării?

Alin Teodorescu:Este o fază istorică. Se va reveni la o participare mai mare (poate 12 – 14 milioane de persoane), după ce dezinteresul faţă de politică îşi va fi epuizat atracţia.

AGERPRES: În cercetările sociologice pe care le-aţi făcut rezultatelor scrutinelor din România, care consideraţi că ar fi elementul definitoriu privind raportul candidat – alegător?

Alin Teodorescu: Actul de vot este un act comportamental raţional şi voluntar, determinat de încrederea că aleşii vor îndeplini puncte de pe agenda publică. Iar agenda publică din România are o remarcabilă stabilitate. De peste zece ani, pe primul loc în agenda publică este combaterea corupţiei, apoi creşterea nivelul de trai. Totuşi, ca politician, chiar dacă nu îndeplineşti primele puncte ale agendei publice, dar rezolvi puncte aflate pe locuri inferioare (integrarea în NATO, UE, eliminarea vizelor de călătorie în Europa etc.) publicul consideră că ţi-ai făcut o parte din datorie şi te sprijină. Aşa se explică sprijinul public intens pentru persoane acuzate de corupţie, dar care rezolvă probleme concrete – cum sunt unii primari, parlamentari etc.

AGERPRES: Ce prezenţă la vot estimaţi pentru alegerile parlamentare din acest an, raportat la scrutinele anterioare?

Alin Teodorescu: Între 8,5 şi 10,5 milioane de alegători prezentaţi la vot.

AGERPRES: Ultimele cercetări sociologice arată că numărul nehotărâţilor în ceea ce priveşte opţiunea politică a scăzut. Care ar fi motivaţia în opinia dvs.?

Alin Teodorescu:Numărul persoanelor nehotărâte să vină la vot şi/ sau nehotărâte în privinţa intenţiei de vot fluctuează destul de mult în perioadele inter-electorale. Am avut situaţii în care procentul nehotărâţilor a depăşit 55%. Pe măsură însă ce se apropie data alegerilor, ponderea nehotărâţilor scade, publicul îşi precizează intenţia de a participa şi intenţia de a vota într-un fel determinat. Totuşi, trebuie să subliniem că în România votează de obicei între 8,5 şi 10,5 milioane de persoane, nu mai multe.

AGERPRES: Cât de mult influenţează scandalurile de presă opţiunile de vot ale actualului electorat? Consideraţi că opţiunile alegătorilor pentru alegerile parlamentare din luna decembrie sunt clare şi bine stabilite încă de pe acum sau ele se definitivează în cabina de vot?

Alin Teodorescu:În general, mass-media consideră că au o mare influenţă asupra comportamentului electoral. Este eronat. Mass-media contribuie cu informaţie la formarea unei opinii şi la cristalizarea unei atitudini. Mass-media generează creşterea volumului de cunoştinţe, dar nu determină comportamentul electoral. De altfel, se vede şi din evoluţia presei româneşti – mass-media care fac politică au audienţă mică, limitată şi fragilă. Opţiunile pentru alegerile parlamentare din decembrie 2012 s-au cristalizat deja şi sunt vizibile în sondaje.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.