Pe ce lume trăieşte studenţimea română?

0

– Într-un an lejer pentru admiterea la facultate, candidaţii s-au luptat pentru specializări fără niciun viitor. Cât de rupţi sunt tinerii de realităţile pieţei şi cine poartă vina pentru aceste aberaţii?

În 2008, concurenţa pe un loc la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (FJSC) din Bucureşti era de 6,5 candidaţi. Patru ani mai târziu, zeci de ziare şi reviste din toată ţara au tras obloanele, audienţa presei scrise, în general, a scăzut de peste trei ori, iar mii (şi nu exagerăm) de ziarişti au fost nevoiţi fie să renunţe la meserie, fie să jongleze între diverse publicaţii cu durată de viaţă limitată, scrie Capital.ro.

Şi totuşi, în 2012, acelaşi FJSC a raportat o concurenţă de aproape opt candidaţi pe loc, în condiţiile în care instituţia a rămas una dintre foarte puţinele care mai organizează examen de admitere, restul facultăţilor optând, în majoritate covârşitoare, pentru concursul pe bază de dosar.

În faţa acestei cifre, nu poţi să nu te întrebi ce planuri de viaţă au, totuşi, absolvenţii noştri de liceu?

Aberaţii se regăsesc la orice pas. Aşadar, pentru un loc la hidrologie şi metrologie, în cadrul Facultăţii de Geografie din Universitatea Bucureşti, s-au luptat 13 tineri, în timp ce pentru specializările de studii europene puse la bătaie de facultăţile de istorie şi de litere ale aceleiaşi instituţii (specializare emblematică pentru neconcordanţa cu piaţa muncii) concurenţa a fost de circa opt candidaţi pentru un loc.

6,5 a fost concurenţa la specializarea Publicitate din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice din Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, în condiţiile în care agenţiile de advertising au fost printre primele companii care au îngheţat angajările încă de la debutul crizei.

2012 este unul dintre cei mai negri ani din istoria postdecembristă a învăţământului superior românesc, majoritatea universităţilor nereuşind să-şi acopere mai mult de jumătate din locurile scoase la concurs.

Cauza este evidentă – înăsprirea, începând cu anul trecut, a exigenţelor la bacalaureat, care a transformat un examen altădată considerat doar „de formă” într-un obstacol de netrecut pentru peste jumătate din absolvenţii de liceu. Acest vid de candidaţi a fost dublat de refuzul rectorilor de a tăia din locurile scoase la concurs, în speranţa (neîntemeiată) că cine ştie cum vor reuşi totuşi să dea lovitura şi să-şi justifice şi în viitorul ciclu de învăţământ menţinerea unor facultăţi fără cap şi fără coadă.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.