Schimbările climatice aduc foamea în lume

0

– Datele publicate în raportul din septembrie al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) relevă faptul că în urma secetei prelungite ce afectat majoritatea producătorilor de cereale, producţia mondială va înregistra anul acesta un recul sensibil. Studiul efectuat în paralel de Oxfam subliniază însă că schimbările climatice pot duce la dublarea preţurilor alimentelor până în 2030.

– Între aceste două previziuni sumbre, oficialităţile mondiale nu reuşesc să găsească nici o soluţie viabilă, ci se mulţumesc doar cu declaraţii conjuncturale. În spatele acestora se află însă 950 de milioane de oameni care trăiesc înfometaţi iar, dacă cifrele avansate de cele două organizaţii sunt reale, numărul acestora vă fi în creştere.

 

Producţia mondială de cereale, în scădere

Conform datelor oferite de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) Mondială, producţia mondială de cereale în 2012 a fost, în raport cu 2011, în scădere cu 2% ceea ce înseamnă o diminuare a producţiei cu 2.295 milioane tone (cu 4% mai puţin decât estimările precedente).

În acelaşi timp, datorită creşterii preţului cerealelor, cererea pentru campania agricolă 2012/2013 este deja în scădere cu acelaşi procent de 2%.

Recolta de porumb ar trebui să atingă în 2012 valoarea de 864 milioane de tone, în scădere cu 20 milioane tone faţă de 2011, după ce cea mai severă secetă înregistrată în ultimii 60 de ani în SUA a afectat dramatic producţia celui mai mare producător mondial de porumb.

În ceea ce priveşte producţia de grâu, previziunile indică valoarea de 663 milioane tone (în scădere cu 15 milioane tone) în ciuda unei recolte în creştere cu 13,5% în SUA şi producţii record care se aşteaptă pentru China şi India.

Pe de altă parte, Federaţia Rusă a înregistrat o scădere a producţiei de grâu cu 29% în raport cu 2011 până la valoarea de 40 milioane tone, datorită faptului că producţia din Kazahstan a scăzut cu 47%, iar cea din Ucraina cu 37%.

Aceste evoluţii negative ale producţiei au determinat creşteri sensibile ale produselor agricole sau ale preţurilor produselor ce depind de acestea.

Astfel, carnea s-a scumpit pe plan mondial, în raport cu luna iulie, cu 2,2%, cea mai mare creştere înregistrându-se pentru carnea de porc.

Produsele lactate au înregistrat la rândul lor o creştere medie de 1,6% datorită creşterii cererii şi a preţului hranei pentru animale.

În ceea ce priveşte preţul zahărului, acesta a înregistrat în luna august o scădere cu 8,5% (în raport cu luna iulie) şi de 25% faţă de aceiaşi lună a anului precedent. Acesta scădere este explicată prin perspectivele încurajatoare ale producţiei braziliene (principalul exportator mondial de zahăr) şi de întoarcerea ploilor musonice în India.

 

Pământul se încălzeşte, preţurile alimentelor iau foc

Emisia gazelor cu efect de seră a determinat modificarea circuitului precipitaţiilor şi a crescut apariţia fenomenelor meteorologice extreme de genul secetei ce a atins regiunile din centrul SUA, cu efecte devastatoare asupra producţiei agricole.

Cu o creştere mondială a populaţiei şi transformări continue a regimurilor alimentare, perspectivele asupra securităţii alimentare sunt sumbre mai ales că schimbările climatice sunt incontrolabile.

Aceste schimbări au dus deja la evoluţii ale temperaturilor medii şi a schemelor de precipitaţii ce determină la rândul lor la accelerarea transformărilor climatice. Procesul duce inevitabil la pierderi ale producţiei alimentare din ce în ce mai mari sub presiunea evenimentelor metro imprevizibile, de lungă durată şi, mai ales, de intensitate nemaiîntâlnită.

Conform studiilor făcute de cercetătorii de la Oxfam (o confederaţie internaţională ce reuneşte 15 organizaţii care luptă pentru găsirea de soluţii durabile împotriva sărăciei), preţul mediu al alimentelor de bază s-ar putea dubla în următorii 20 de ani în raport cu preţul mediu înregistrat în 2010, jumătate din această creştere datorându-se schimbărilor climatice.

Proiecţia matematică a evoluţiei preţurilor alimentelor în următorii 20 de ani indică, fără echivoc, cel puţin o dublare a acestora în raport cu preţurile medii din 2010.

Astfel, în perioada 2010-2030, creşterea preţului porumbului ar putea fi de 177%, pentru grâu de 120% şi de 107% pentru orez prelucrat. Şi toate acestea ca urmare a modificărilor climatice.

Evenimentele meteorologice din ce în ce mai frecvente crează penurie de produse agricole, destabilizează pieţele şi precipită creşterea preţurilor alimentelor, care se suprapune peste creşterea structurală a acestora datorită modificărilor demografice şi socio-politice.

Creşteri agresive ale preţurilor produselor agricole sunt agravate şi de decizii politice cum a fost cea a Federaţiei Ruse care a interzis exportul de astfel de produse ca urmare a secetei prelungite.

Consecinţa imediată a trendului ascendent al preţului alimentelor este inflamarea tensiunilor sociale şi majorarea instabilităţii politice în întreaga lume.

Dacă în cazul lumii “civilizate” se va ajunge la un echilibru relativ între cerere şi ofertă care va duce la o aşa numită normalitate a preţurilor (chiar dacă acestea vor fi consistent mai mari decât cele actuale), pentru locuitorii ţărilor în curs de dezvoltare, creşterea preţurilor alimentelor poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte.

Ţinând cont că, pentru majoritatea populaţiei din ţările în curs de dezvoltare, doar 75 de cenţi din venitul lor sunt consacraţi alimentaţiei, FAO a subliniat că în cazul ultimei explozii a preţurilor alimentare înregistrate în perioada 2007/2008 procentul celor suferă de subnutriţie a crescut cu 8%, ajungându-se astfel ca numărul persoanelor care suferă de foame pe plan mondial să fie actualmente de 950 milioane de persoane.

 

O situaţie fără ieşire?

În faţa acestei evidenţe Banca Mondială a trebuit să recunoască faptul că seceta din SUA şi cea din Rusia au determinat o creştere în iulie a preţurilor alimentelor cu 10% faţă de luna precedentă, liderii incontestabili fiind soia şi grâul care au atins maxime istorice, tendinţă care a continuat şi în august (şi nu pare a se opri nici în acest moment).

“Preţul alimentelor a crescut din nou, ameninţând sănătatea a milioane de indivizi” declara preşedintele Băncii Mondiale, Jim Yong Kim. „Africa şi Orientul Mijlociu sunt cele mai vulnerabile” sublinia acesta atrăgând atenţia că în Africa sub sahariană creşterile preţurilor au fost devastatoare.

Astfel, pe pieţele din Mozambic, preţul porumbului a înregistrate aprecieri de 113%, iar preţul sorho (un substitut de porumb) în perioada iune – iulie a crescut, în Sudanul de Sud, cu 220% şi cu 180% în Sudan.

O soluţie găsită de cei de la Banca Mondială pentru a combate acest fenomen ţine de disponibilitatea acestei instituţii de a-şi creşte valoarea programului de asistenţă pentru agricultură în condiţiile în care pentru 2012 bugetul alocat a fost de 9 miliarde $.

În acelaşi timp, secretarul general al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), Michel Jarraud, a lansat un apel pentru punerea în aplicare de către întreaga lume a “politicilor naţionale concertate de luptă împotriva secetei, politici care ar permite OMM să combată efectele schimbărilor climatice care “pot antrena creşterea frecvenţei, intensităţii şi duratei secetei”.

De altfel subiectul va fi reluat şi va constitui punctual central al reuniunii la nivel înalt ce va fi organizată de OMM în perioada 11/15 martie 2013.

O altă posibilă soluţie ar fi gestionare mai corectă a stocurilor existente şi completarea continuă a acestora. Conform studiului celor de la Oxfam, stocurile de cereale la finalul campaniei agricole din 2013 se vor cifra la nivelul de 503 milioane tone, cu 6% mai puţin decât estimările anterioare anunţate în iulie 2012.

De exemplu, în ceea ce priveşte grâul, stocurile vor fi în scădere cu 3% faţă de previziuni, dar vor depăşi minimul istoric de 141 milioane tone înregistrat în 2008. Scăderea este explicabilă luând în calcul diminuarea stocurilor din Kazahstan, Federaţia Rusă şi Ucraina.

În contrapartidă, există şansa ca scăderea să fie contrabalansată de producţiile ce urmează a fi înregistrate în SUA şi China.

În aceste condiţii este de aşteptat ca în perioada 2012/2013 comerţul mondial cu cereale să înregistreze o contracţie de 2% în raport cu luna iulie şi de 4% pentru perioada 2011/2012.

Scăderea se poate explica în principal prin diminuarea schimburilor comerciale ce au la bază cerealele secundare şi o scădere a comerţului cu porumb, determinată de reducerea exporturilor SUA datorită reducerii disponibilităţilor revizuite în scădere faţă de prognoze.

Dănuţ Dudu

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.