Senatul a aprobat trecerea colecţiei de timbre în patrimoniul BNR

0

Plenul Senatului a aprobat, în şedinţa de marţi, propunerea de lege privind trecerea colecţiei de timbre a României, estimată la o valoare de 700 de milioane de euro, din patrimoniul Companiei Naţionale Poşta Română în cel al Băncii Naţionale a României (BNR).

În favoarea propunerii de lege s-au exprimat 46 de senatori, iar împotrivă au votat patru senatori. De asemenea, 14 senatori s-au abţinut de la vot.

În timpul dezbaterilor din plenul Senatului, preşedintele Comisiei juridice, Toni Greblă, a explicat că va vota împotriva propunerii de lege, considerând că Senatul nu îşi poate asuma trecerea unor bunuri de la o societate comercială în patrimoniul statului.

‘Nu ştim dacă acestă colecţie de timbre face parte în prezent din patrimoniul Poştei, este prinsă în capitalul social al acestei companii sau nu. În funcţie de acestea, soluţiile juridice de a face în aşa fel încât colecţia să nu mai aparţină de Poştă ci de BNR reprezintă căi juridice diferite. Avem un raport al Curţii de Conturi care ne spune că este păstrată în condiţii necorespunzătoare, nu există evidenţa, nu putem transfera colecţia de timbre. Noi trebuie să transferăm în anexă la această lege fiecare timbru, unele din ele sunt cu valoare foarte mare, inclusiv două timbre cap de bour. Ele trebuie trecute într-o anexă la lege şi predate-primite după cum sunt identificate la anexă. Graba cu care adoptăm acest proiect de lege ne duce cu gândul la multe situaţii, dar cel puţin pentru motivul de natură constituţional, nu putem transfera bunuri de la o societate comercială în patrimoniul statului’, a spus Greblă.

Pe de altă parte, senatorul social-democrat Georgică Severin a propus ca această colecţie de timbre să nu fie deţinută de Banca Naţională a României, ci să fie depozitată la Arhivele Naţionale, eventual înfiinţându-se un Muzeu Naţional Filatelic.
‘Este evident că sunt nereguli în aceşti 23 de ani. Ştim cu toţii, însă, că dincolo de valoarea educativă a timbrelor, mai sunt şi timbre cu o valoare necontestată şi sper ca acestea să se mai regăsească în colecţia deţinută de Poşta Română. Eu propun, în loc să deţină BNR colecţia de timbre, care asigură într-adevăr securitate, dar nu şi vizionare, acestea să fie transmise Arhivelor Naţionale şi eventual să se creeze un muzeu de specialitate. Trebuie să ne gândim să facem acest tezaur accesibil tuturor românilor’, a spus acesta.

De asemenea, senatorul PDL Marius Necula a precizat că nu vede necesară blocarea legii la Senat, întrucât aceasta ar putea fi modificată, prin amendamente, la Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.
‘Sunt probleme de respectare a Constituţiei sau cu privire la raportul Curţii de Conturi, dar dincolo de aceste inconveniente cred că este momentul să ne protejăm, în al 12-lea ceas, patrimoniul naţional. Nu cred că trebuie să blocăm astăzi proiectul de lege pentru că acesta mai poate fi modificat la Camera Deputaţilor’, a explicat Necula.

Propunerea de lege a fost iniţiată de mai mulţi deputaţi PSD şi stipulează faptul că predarea şi primirea de timbre se va face pe baza unui audit realizat de ‘cei mai buni specialişti în domeniu’, desemnaţi de Academia Română şi de alte instituţii specializate.

În expunerea de motive, iniţiatorii precizează că Poşta Română deţine, în prezent, o colecţie de peste 15 milioane de mărci poştale româneşti şi străine, precum şi alte piese filatelice importante – machete originale, unele executate de artişti cunoscuţi, matriţele cu care s-au imprimat timbrele româneşti (inclusiv clişeele mărcilor Cap de Bour), eseuri, precum şi probe de tipar.

‘Este cea mai mare şi cea mai importantă colecţie de mărci poştale româneşti din toate timpurile, depăşind cu mult chiar faimoasa colecţie a regelui Carol al II-lea, considerată la vremea ei a treia colecţie de timbre din lume. Peste 3.000 de piese din colecţie sunt unicate. Colecţia aparţine, fără nici o îndoială, patrimoniului cultural naţional şi poate fi denumită Colecţia de timbre a României’, se arată în expunerea de motive.

De asemenea, iniţiatorii reamintesc faptul că în anul 1967 colecţia de timbre a Băncii Naţionale a fost transferată Poştei Române, iar în anul 1985 colecţia oficială de timbre a României a revenit la BNR, ‘unde a stat până în februarie 1990, când, în baza unui Decret al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, a trecut din nou în administrarea Poştei Române.

Totodată, iniţiatorii consideră că această colecţie nu ar trebui să fie în patrimoniul Poştei Române, întrucât aceasta este o companie de stat cu caracter comercial, ‘preocupările culturale nefăcând parte din obiectul ei de activitate’.
‘Ca urmare a acestui fapt, administrarea colecţiei are de suferit, fiind în mod obiectiv considerată o chestiune secundară şi, în consecinţă, neglijată. De altfel, dificultăţile economice cu care se confruntă compania în prezent afectează în mod serios conservarea şi dezvoltarea colecţiei, iar faptul că aspectele culturale nu pot fi luate în considerare de managementul instituţiei a făcut să nu existe, în mod practic, personal de specialitate pentru conservarea şi valorificarea ştiinţifică a colecţiei’, mai susţin deputaţii PSD.

Aceştia trag un semnal de alarmă şi cu privire la ‘riscul’ ca prin privatizarea sau restructurarea Poştei Române colecţia de timbre să fie înstrăinată, ‘fapt inacceptabil, acţiunea fiind similară cu privatizarea Arhivelor Naţionale ale României’.

‘Există indicii care îndreptăţesc îngrijorările privind înstrăinarea colecţiei de timbre, cum ar fi faptul că mărcile poştale nu sunt înregistrate în conturile bilanţiere ale companiei şi, mai ales, subevaluarea lor. Faţă de o valoare reală estimată la 700 milioane de euro, valoarea contabilă la Poşta Română este de aproximativ 1 milion de euro. Poşta Română nu recunoaşte că mărcile poştale pe care le deţine aparţin patrimoniului public al statului şi consideră că acestea aparţin patrimoniului privat al companiei, fapt ce i-ar permite să privatizeze colecţia de timbre la pachet cu activele instituţiei sau să folosească patrimoniul filatelic în diverse operaţiuni comerciale (ipoteci, asocieri în participaţiune etc.)’, se mai arată în expunerea de motive a propunerii legislative.

Totodată, iniţiatorii precizează faptul că în 1990, din cele 8.155.719 timbre predate Poştei Române, 3.890.477 aparţineau Băncii Naţionale, ‘adică aproape 50%’.
‘Prestigiul de care se bucură Banca Naţională a României, sub toate aspectele, face să fie singura instituţie potrivită pentru a deţine aceste timbre. Marca poştală este considerată, alături de imn, drapel şi monedă, un simbol naţional’, mai susţin iniţiatorii.

Proiectul de lege are un caracter ordinar, iar Senatul este prima Cameră sesizată în acest caz.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.