ADN masculin descoperit în creierele femeilor

0 24

Copiii „locuiesc” în creierele mamelor lor timp de zeci de ani, şi nu doar sub formă de amintiri. Oamenii de ştiinţă au descoperit pungi de ADN masculin, probabil de la fetuşi de băieţi, în ţesutul cerebral al femeilor care au murit în jurul vârstei de 70 de ani.

Cercetătorii indică faptul că prezenţa ADN-ului masculin în creierele femeilor este ceva obişnuit.

J. Lee Nelson de la Centrul de Cercetare a Cancerului Fred Hutchinson din Seattle şi colegii ei au descoperit fragmente ale unei anumite gene de sex masculin în creierele a 18 femei din 26 care au murit fără a suferi de o boală neurologică. ADN-ul masculin era răspândit peste tot în creierele lor.

Tehnica folosită în acest studiu nu a putut distinge dacă ADN-ul provenea de la celule cerebrale intacte, funcţionale, deşi într-un test separat al ţesutului cerebral de la o femeie diferită, Nelson şi colegii ei au identificat nuclee de la celule masculine în creier. Studii anterioare realizate pe şoareci au sugerat că aceste celule străine se pot integra în creier şi încep să funcţioneze ca şi celule nervoase.

Până în prezent, celulele de la fetuşi au fost identificate în sângele, ficatul, plămânii, inima şi alte organe ale femeilor, aşa că descoperirea ADN-ului masculin în creier nu este exact un şoc.

“Ceea ce este interesant este modul în care ADN-ul a ajuns acolo. Celulele masculine de la un fetus ar fi putut trece prin bariera hemato-encefalică, un perete care protejează creierul fragil de agenţii patogeni din sânge. Dar asta nu ar fi trebui să fie posibil”, spune geneticianul Kirby Johnson de la Universitatea Tufts din Medford, Massachusetts, care nu a fost implicat în acest studiu.

Dacă ADN-ul masculin provine de la un făt în timpul sarcinii, atunci materialul genetic a rămas blocat în jurul creierului timp de zeci de ani după aceea. Vârsta medie pentru aceste femei în momentul morţii lor era de 70 de ani. “Poate aceste fragmente de ADN există pe tot parcursul vieţii”, adaugă Nelson.

Probabil, mamele pot purta şi materialul genetic al fiicelor în creierul lor. Prezenţa cromozomului Y nu face altceva decât să simplifice acţiunea de identificare a ADN-ului masculin.

Înregistrări medicale complete, inclusiv istoria sarcinilor, nu au fost disponibile pentru femeile analizate în cadrul studiului, ceea ce înseamnă că oamenii de ştiinţă nu au putut  exclude alte surse de amestec celular.

De exemplu, ADN-ul de sex masculin ar fi putut  proveni de la un geamăn de sex masculin ale cărui celule au ajuns în corpul surorii sale în timpul sarcinii, sau ar fi putut proveni de la o donaţie de organe sau de la o transfuzie sanguină, şi chiar de la un frate mai mare care a ocupat anterior acelaşi uter ca şi fetele.

Mai mult, celule de la mai multe generaţii s-ar fi putut amesteca într-o singură persoană. Deoarece celule trec de la mamă la făt, o femeie însărcinată posedă celule atât de la propria mamă cât şi de la copilul său, iar acel copil ar putea moşteni celulele bunicii sale.

Celulele fetale ar putea fi benefice, dăunătoare sau inofensive în corpul mamei. Într-un experiment ulterior, cercetătorii au descoperit că femeile ce sufereau de boala Alzheimer aveau mai puţin material ADN străin în creierele lor decât femeile cu creiere sănătoase, indicând faptul că aceste celule ar putea oferi protecţie în faţa acestei maladii.

Aceste rezultate sunt mult prea preliminare pentru a fi concludente, spune Nelson. Însă, în  ţesuturile din exteriorul creierului, există dovezi preliminare potrivit cărora celulele fetale pot avea un efect asupra riscului de dezvoltare a cancerului şi a unor boli autoimune.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.