România a făcut „paşi semnificativi” în privinţa drepturilor minorităţilor, însă prejudecăţile persistă

0
Autorităţile române au făcut paşi semnificativi pentru protejarea drepturilor minorităţilor naţionale şi combaterea discriminării împotriva romilor, însă continuă să existe prejudecăţi, relevă un raport al Comisiei pentru minorităţi a Consiliului Europei (CoE), făcut public vineri, 05 octombrie 2012.

Comisia consultativă privind convenţia cadru pentru protejarea minorităţilor naţionale a salutat adoptarea Legii educaţiei din 2011, care oferă garanţii juridice pentru predarea în limbile minorităţilor naţionale, şi a evidenţiat îmbunătăţirea accesului minorităţilor la mass-media publice.

Totuşi, autorii raportului face apel la acţiune pentru ajutorarea romilor, reamintind că mulţi dintre aceştia au un standard de viaţă inacceptabil, fără apă curentă, electricitate sau grupuri sanitare.

În pofida măsurilor autorităţilor române de promovare a educaţiei în rândul copiilor romi şi de îmbunătăţire a îngrijirii romilor, discriminarea continuă, mulţi elevi romi fiind plasaţi în şcoli pentru copii cu dizabilităţi, în şcoli separate sau în clase separate, mai relevă raportul. Pentru rezolvarea acestei probleme este nevoie de găsirea de resurse corespunzătoare, cu garantarea unor locuinţe, infrastructură, locuri de muncă, acces la sistemul de sănătate şi educaţie mai bune, precizează autorii studiului.

Drepturile romilor la locuinţe alternative corespunzătoare, concomitent că acordarea dreptului de acces la educaţie pentru copiii romi trebuie respectate.

De la adoptarea celui de-al doilea aviz al Comisiei consultative, în noiembrie 2005, România şi-a continuat eforturile în materie de protejare a minorităţilor naţionale. Mai multe măsuri pozitive au fost luate în acest domeniu, detaliază raportul.

Legea educaţiei adoptată în 2011 oferă României un cadru juridic mai detaliat şi prevede garanţii pentru persoanele care aparţin minorităţilor naţionale.

Crearea de către Societatea Română de Televiziune a unui canal consacrat comunităţilor locale şi regionale a îmbunătăţit accesul minorităţilor naţionale la mass-media publice.

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), creat în 2000, continuă să lupte independent şi cu fermitate împotriva discriminării. În ciuda unei jurisprudenţe constante şi a puternicului interes mediatic suscitat de deciziile sale, acestea nu au avut totuşi decât un impact limitat, iar actele cu caracter discriminatoriu rămân relativ frecvente.

Autorităţile continuă să susţină activităţile culturale ale minorităţilor naţionale, iar resursele financiare alocate în acest scop au fost menţinute, sau chiar majorate, în ultimii ani, în ciuda dificultăţilor economice, subliniază Consiliul Europei. Autorii raportului atrag însă atenţia că există temerea că aceste fonduri rămân totuşi insuficiente, ceea ce riscă să accentueze slăbirea indentităţilor etnice şi să favorizeze asimilarea progresivă de persoane aparţinând minorităţilor naţionale, în special a celor mai puţin importante numeric, de cătrea societatea majoritară.

De asemenea, autorităţile îşi continuă eforturile de sensibilizare a populaţiei, inclusiv a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, actorilor politici şi mass-media, în privinţa importanţei toleranţei şi a respectării diversităţii şi pentru a combate prejudecăţile faţă de romi. Autorii notează totuşi că există în continuare atitudini negative şi prejudecăţi faţă de persoanele aparţinând anumitor minorităţi naţionale, în special faţă de romi.

Proiectul de lege privind statutul minorităţilor naţionale, care nu a fost încă adoptat, este în continuare în discuţie în Parlament. Prin urmare, în lipsa criteriilor clare şi a procedurii specifice de recunoaştere a ONG-urilor reprezentând minorităţile, este dificil pentru acest organizaţii să beneficieze de dispoziţii ale legislaţiei electorale care instaurează condiţii particulare pentru organizaţiilor minorităţilor naţionale care prezintă candidaţi la alegerile legislative.

Noua lege privind educaţia permite practicile de predare într-un cadru separat care conduce la o absenţă a contactelor între copiii aparţinând minortăţilor şi cei din majoritate. Dacă persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul legitim de a-şi vedea limba şi cultura reprezentate convenabil şi menţinute în sistemul educativ, este de asemenea esenţial ca toate formele şi nivelurile de educaţie să favorizeze contactele între toate grupurile care trăiesc într-o ţară, se mai arată în raport.

Este, totodată, extrem de important ca programele care conţin elemente de educaţie interculturală şi multiculturală să se adreseze elevilor aparţinând minorităţilor naţionale sau celor din populaţia majoritară.

Documentul subliniază că autorităţile şi-au intensificat eforturile de luptă împotriva discriminării şi pentru integrarea romilor în societate. O nouă Strategie naţională pentru romi 2011-2020 a fost elaborată. Autorii raportului observă totuşi că niciun buget nu a fost clar definit şi că nici nu au fost alocate fonduri pentru implementarea strategiei, adăugând că această carenţă reprezintă principalul obstacol în punerea sa în aplicare.

Autorităţile au adoptat măsuri importante pentru promovarea educaţiei copiilor romi şi pentru a îmbunătăţi accesul romilor la sistemul de sănătate. Raportul notează totuşi că, în ciuda dispoziţiilor luate de autorităţi pentru îmbunătăţirea situaţiei, copiii romi întâmpină în continuare dificultăţi în sistemul de educaţie. Nu sunt rare rare cazurile în care aceşti copii sunt plasaţi în unităţi pentru copii cu handicap, în şcoli separate sau în clase separate. Numeroşi romi trăiesc în condiţii inacceptabile, fără apă curentă, electricitate sau instalaţii sanitare.

Autorii raportului atrage atenţia că este nevoie de acţiuni imediate pentru a mobiliza resursele necesare pentru a remedia situaţia romilor în ceea ce priveşte locuinţele, infrastructura, locurile de muncă, accesul la îngrijiri medicale şi educaţie. În caz de relocare, trebuie respectate în toate circumstanţele dreptul la consultare şi oferite imediat soluţii de cazare convenabile. Mai mult, trebuie supravegheat ca aceste relocări să nu sporească izolarea şi să nu limiteze dreptul de acces al copiilor la educaţie.

De asemenea, reprezentanţii Consiliului Europei cer autorităţilor române să analizeze fără întârziere legislaţia privind minorităţile naţionale pentru a remedia lacunele juridice şi pentru a clarifica politica naţională în ceea ce priveşte minorităţile, precum şi să reconsidere condiţiile de înregistrare propuse pentru organizaţiile minorităţilor naţionale astfel încât să fie extinsă şi întărită participarea minorităţilor la afacerile publice.

Totodată, autorităţile române sunt invitate să asigure continuarea efectivă a aplicării Legii educaţiei pentru a supraveghea ca criteriile pentru deschiderea de clase şi de şcoli care asigură un învăţământ într-o limbă minoritară să fie definite şi ca sistemul educativ să creeze şi să pună în aplicare programe, metode pedagogice şi structuri care favorizează contactele între toate minorităţile, precum şi cu majoritatea.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.