10 modalităţi prin care să îi faci pe oameni să se schimbe

0 14

– Cum îi determini pe lideri, angajaţi, clienţi să îşi schimbe comportamentele? Directorii pot schimba strategia, produsele şi procesle, până în momentul în care ajung la concluzia că au încercat totul, dar schimbarea reală nu se produce până când oamenii nu schimbă ceea ce fac.

 

Morten T. Hansen ne propune pe blogul Harvard Business Review 10 abordări care par să funcţioneze:

 

1. Modifică pe rând:  una dintre companiile cu care am lucrat a afişat 8 valori şi 12 competenţe pe care angajaţii săi ar fi trebuit să le aibă.  Nu s-a schimbat nimic. Atunci când ai 20 de priorităţi, nu ai nici una. Cercetările privind multi-taskingul relevă că nu ne pricem la asta. Concentrează-te pe schimbarea unui singur comportament la un moment dat. Va urma şi schimbarea celorlalte.

 

2. Spune exact ceea ce urmăreşti: teoria scopului ne-a învăţat că, pentru a fi eficienţi, scopurile noastre trebuie să fie concrete şi măsurabile. De exemplu:  „Ascultă activ” este un îndemn vag şi nemăsurabil. „Parafrazează ce spun ceilalţi şi asigură-te  că spui lucrurile corecte” este concret şi măsurabil.

 

3. Pictează un tablou viu: atunci când celebrul bucătar  Jamie Oliver a vrut să schimbe obiceiurile de mâncare ale copiiilor din şcolile americane, le-a atras atenţia cu o singură imagine dezgustătoare. Era vorba despre un camion plin cu grăsime animală.

Când l-a învăţat pe un copil obez cum să gătească, i-a arătat că gătitul poate fi demn de admiraţie, mergând cu capul sus, umerii drepţi şi fiind mândru de ceea ce face. A oferit asfel o imagine pozitivă la care băiatul se putea raporta. Foloseşte poveşti, metafore, imagini şi obiecte palpabile pentru a crea un tablou neatractiv al „situaţiei prezente” şi o mai bună viziune pentru ceea ce urmează să se întâmple. Asta stârneşte emoţiile oamenilor şi dorinţa puternică de a  se schimba.

 

4. Activează presiunea din partea colegilor:  aşa cum arată teoria comparaţiei sociale, ne uităm la cei din cercul nostru apropiat pentru a ne ghida cu privire la ceea ce este comportament acceptabil.

Cei din jurul nostru pot stabili aşteptări, să ne facă să ne simţim ruşinaţi sau să ne ofere modele în viaţă. Şeful unui bancher i-a spus acestuia să fie mai puţin individualist la locul de muncă, iar colegii îi semnalau şefului când acesta greşea. Presiunea colegilor a funcţionat. Solicită-le colegilor să stabilească nivelul aşteptărilror şi să pună presiune unul pe celălalt.

 

5. Mobilizează mulţimea:  adoptarea unui nou obicei urmează o curbă în care se remarcă: adepţii timpuri, adepţii siguri şi nou veniţii. Teoria difuziei susţine că nu este vorba despre un proces întâmplător: cei care au o influenţă deosebită dau sfaturi. De obicei nu sunt manageri sau directori de nivel superior, ci sunt cei care au cele mai multe conexiuni informale şi cei care sunt căutaţi pentru a stabili direcţia de urmat. Determină câţiva adepţi timpurii să adere la un nou comportament, convinge-i pe cei cu putere de influenţă şi apoi aşteaptă să vezi cum se răspândesc ideile de schimbare.

 

6. Foloseşte indicii preţioase: cum îi convingi pe angajaţi să consume mâncare mai sănătoasă la cantina companiei? I-ai putea educa cu privire la mâncarea sănătoasă. Sau ai putea modifica fluxul fizic. Google tocmai a făcut asta.

Folosind indiciul că oamenii au tendinţa să apuce ceea ce văd prima dată, au plasat salatele în prim-planul camerei. Au folosit şi alte tehnici similare, bazate pe zona fierbinte a teoriei comportamentului decizional, care susţine că o schimbare a comportamentului poate apărea înghiontind oamenii. Nu le spui direct să mănânce salată, ci indirect, modificându-le alegerile.

 

7. Şterge ceea ce este vechi, înainte de a adăuga noul: Charles Duhigg spune în cartea sa „Puterea obiceiurilor” o poveste minunată despre un maior din armata Statelor Unite, staţionat într-un orăşel din Irak. În piaţă se adunau destul de des mulţimi de oameni, iar seara aveau loc revolte.

Ce era de făcut? Să aducă mai multe trupe atunci când mulţimea creştea? Nu. Data următoare maiorul a mutat tarabele cu mâncare. Nemaigăsind nimic de mâncat, mulţimea înfometată a dispărut, iar revolta nu a mai avut loc. Schimbă comportamentele prin înlăturarea factorilor declanşatori şi a barierelor. Managerii sunt atât de dornici de a adăuga lucruri noi, încât uită ce este evident: renunţarea la obiceiurile vechi.

 

8. Recompensează sau pedepseşte comportamentul: această listă nu ar fi completă fără pârghiile departamentului de Resurse Umane, stimulente sub formă de plată, bonusuri sau promovări.

Ideea este să le oferi stimulente nu doar pentru performanţă, ci şi pentru comportamente dorite. Dar asemenea recompense şi pedespe extrinseci funcţionează doar pentru comportamente non-creative şi mult mai puţin pentru acele situaţii în care „inovezi în afara regulilor”.

 

9. Învaţă şi îndrumă bine: mulţi dintre cei care educă nu ştiu cum să îşi prioritizeze munca, deşi sunt suficient de motivaţi. Fii un bun profesor sau îndrumător, sau fii un bun elev dacă încerci să îţi shimbi propriul comportament. Asta implică exersarea comportamentului, la fel ca şi în cazul unui muşchi, ceea ce este dificil, mai ales pentru comportamente cu o componentă tacită predominantă  (ascultatul atent).

 

10. Angajează şi concediază bazându-te pe comportamente: până acum am făcut referire doar la schimbarea persoanei. Dar poţi schimba şi compoziţia unei echipe. Renunţă la oamenii care au comportamentele greşite şi integrează-i pe cei care se comportă aşa cum doreşti. Asta se bazează pe teoria potrivirii de roluri. Potriveşte punctele forte (printre care şi comportamentele tale prezente) cu ceea ce solicită slujba. Fă la fel şi în cazul tău: concediază-te singur şi găseşte-ţi o slujbă mai bună.

Foloseşte-le pe toate dacă vrei să vezi mai multe schimbări în jurul tău.

Traducere şi editare: Cătălina Rusin

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.