Bucureşti: Mulţi dintre hidranţi nu funcţionează, sunt asfaltaţi sau obturaţi de maşini

0

Hidranţii din Bucureşti îngreunează, de foarte multe ori, intervenţia pompierilor la un incendiu, pentru că fie nu sunt funcţionali, fie sunt acoperiţi prin asfaltare sau obturaţi de maşinile care parchează pe locurile unde sunt amplasaţi de către Apa Nova sau administraţiile locale.

„Problemele apar din cauza faptului că există hidranţi care nu mai sunt în stare de funcţionare, sunt înfundaţi, sunt asfaltaţi din greşeală şi acestea sunt lucrurile care ne întârzie intervenţia. (…) În acel moment, căutăm o altă sursă de apă. După ce se termină intervenţia, colaborăm cu Apa Nova, le spunem că noi ştim că în locul respectiv trebuia să existe un hidrant şi facem verificări. Au mai fost cazuri în care s-a spart asfaltul şi a fost găsit hidrantul. O altă problemă este că şi acolo unde hidranţii sunt marcaţi există autoturisme parcate şi practic nu putem folosi acea sursă de apă. Au fost cazuri în care a trebuit să solicităm sprijin pentru ca maşinile să fie ridicate pentru că ne încurcau intervenţia sau ne acopereau sursele de apă”, a declarat, Daniel Vasile, purtător de cuvânt al ISU Bucureşti.

În Capitală sunt 15.330 de hidranţi, dintre care peste 3.600 în sectorul 1, aproximativ 2.800 în sectorul 2, în jur de 2.200 în sectorul 3, 1.900 în sectorul 4, circa 3.000 în sectorul 5 şi aproximativ 1.700 în sectorul 6.

Pompierii cunosc exact zonele unde există hidranţi amplasaţi de către Apa Nova sau de autorităţi, dar ştiu şi care sunt locurile unde întâmpină greutăţi pe timpul misiunilor din cauza lipsei sau a disfuncţionalităţii acestora.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti are la fiecare subunitate un raion de intervenţie care monitorizează hidranţii din Capitală. Angajaţii ISU ţin evidenţa cu privire la adresele unde sunt amplasaţi hidranţii, precum şi dacă aceştia funcţionează sau nu.

„Sunt pompieri care pleacă în patrule, cu cheia de hidrant în mână, pe o stradă care se ia cap-coadă şi se verifică situaţia de pe teren cu cea înscrisă în documente. Mai exact, se verifică dacă sunt hidranţii de natura celor pe care noi îi avem în evidenţă şi dacă între timp s-a schimbat ceva în starea de funcţionare a acestora. Până nu se verifică la faţa locului nu se poate şti dacă te poţi baza pe acel hidrant. Periodic se fac aceste verificări, iar statistica se actualizează după ce este acoperit tot raionul de intervenţii. Deci, o dată la o jumătate de an, să spunem, se face un bilanţ, unde se vede ce apare în minus, ce s-a remediat şi ce alte probleme au mai apărut. Odată identificaţi, este foarte bine că nu mergem să-i căutăm, să umblăm din casă în casă, din poartă în poartă, căutând hidranţi sau întrebând cetăţenii unde se află hidrantul „, a explicat Daniel Vasile.

El a spus că, după ce pompierii constată toate aceste probleme în teren, sunt aduse la cunoştinţa celor de la Apa Nova sau a administraţiilor locale, care ar trebui să remedieze situaţia în cel mai scurt timp.

Zonele unde pompierii întâmpină cele mai multe probleme la intervenţii sunt cartierele aflate la periferia Capitalei, cum ar fi zona Pipera-Tunari, cartierele către şoseaua Alexandriei sau cartierul dezvoltat în judeţul Ilfov către Popeşti-Leordeni.

„Se cunoaşte situaţia. Cele mai mari dificultăţi sunt întâmpinate la periferia oraşului, unde reţeaua de alimentare cu apă este în curs de modernizare, unde sunt cartiere rezidenţiale în extindere. Bucureştiul s-a extins foarte mult, dar reţeaua a rămas aşa cum a fost proiectată sau s-a extins într-o mică măsură. Depinde tot de noi să îmbunătăţim aceste lucruri. Cereri sunt, colaborări există, dar trebuie mai mult decât atât. Zonele problemă sunt cartierele Pipera-Tunari, cartierele nou dezvoltate către şoseaua Alexandriei, cartierul dezvoltat în judeţul Ilfov către Popeşti-Leordeni şi altele”, a precizat purtătorul de cuvânt al ISU Bucureşti.

În Bucureşti există două tipuri de hidranţi: subterani şi supraterani. Chiar dacă numărul total al acestora depăşeşte 15.300, potrivit statisticii Apa Nova, tot nu sunt suficienţi pentru intervenţiile pompierilor.

„Sectorul 6 are cei mai puţini hidranţi subterani, iar la nivelul celor supraterani – sectoarele 2 şi 5. De dorit ar fi ca numărul acestora să fie mai mare, iar starea lor să fie funcţională. La intervenţii, când arde, nu ai timp să te cerţi cu nimeni. Pompierii trebuie să găsească toate alternativele pentru a le salva vieţile oamenilor, bunurile, animalele. Dacă hidranţii aparţin domeniului public, situaţia se poate remedia repede. Dacă este vorba despre o administraţie locală şi un complex privat, atunci este altceva”, a menţionat Daniel Vasile.

El a adăugat că ar fi bine dacă şi hidranţii subterani ar fi marcaţi pentru ca pompierii să-i vadă mai repede.

„Chiar dacă pompierii ştiu exact sau cu aproximaţie strada şi numărul unde se află un hidrant, ar fi de dorit ca aceştia să fie şi vizibili. Cei mai mulţi dintre hidranţi nu sunt marcaţi. Cei subterani ocupă ponderea cea mai mare, peste 90%. Din punctul nostru de vedere sunt buni şi aceşti hidranţi, cu condiţia să fie funcţionali. Sunt intervenţii, şi nu puţine, în care avem dificultăţi din cauza alimentării cu apă. Pentru un incendiu de apartament, o autospecială poate consuma doi metri cubi de apă, dar se pot consuma şi câteva tone, zeci de tone. Depinde de stadiul în care se găseşte clădirea. Pompierii vechi ne-au învăţat şi pe noi că un incendiu se poate stinge cu un pahar cu apă sau folosind zeci de autospeciale”, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Bucureşti.

Daniel Vasile a mai explicat că problemele legate de existenţa şi funcţionalitatea hidranţilor apar din cauza faptului că reţeaua, aşa cum a fost ea dimensionată şi proiectată acum foarte mulţi ani, nu se mai pliază pe nevoile autorităţilor.

Zilele trecute, mai multe apartamente au fost mistuite de flăcări într-un cartier rezidenţial de la marginea Capitalei. Şi atunci, ca în multe alte dăţi, lipsa apei în apropiere a constituit o problemă care a dus la îngreunarea muncii pompierilor.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.