Puterea economică germană: de unde îşi trage seva?

0 25

Imaginează-ţi o ţară ai cărei locuitori muncesc mai puţine ore decât în aproape toate celelalte ţări, a cărei forţă de muncă nu este în special productivă şi ai cărei copii petrec mai puţin timp la şcoală decât vecinii săi. Pare a fi o reţetă de succes?, se întreabă Bbc.co.uk.

Însă, ţara descrisă mai sus nu e alta decât Germania, puterea industrială a Europei şi al doilea cel mai mare exportator din lume, o ţară a cărei economie a oprit singură căderea în recesiune a zonei euro şi singura naţiune suficient de bogată pentru a salva moneda euro.

Atunci când iei în considerare faptul că doar olandezii muncesc mai puţine ore dintre toate cele 34 de ţări din OCDE, că germanii petrec cu 25% mai puţin timp la şcoală decât vecinii lor italieni şi că mai există şase economii productive în toată Europa, aceste date par a fi şi mai remarcabile.

Aşadar, de ce economia germană este atât de puternică şi ce putem învăţa noi ceilalţi de la această ţară?

 

  • Extazul euro

Fără îndoială, Germania a beneficiat mult de pe urma monedei euro.

Intrând în horă cu economii mai slabe din Europa de Sud, Germania a adoptat o valută mult mai slabă, decât cea pe care o avea. Fiind una din puţinele ţări din lume care aveau un excedent în balanţa de plăţi, marca germană era mult mai puternică decât euro.

Acest lucru a furnizat o creştere incredibilă în ceea ce priveşte exporturile germane, care sunt mult mai ieftine pentru consumatorii occidentali.

La fel de importante sunt şi nivelurile relativ reduse ale datoriei private. În timp ce restul Europei s-a înfruptat din credite ieftine în anii ’90 şi 2000, companiile germane şi persoanele fizice au refuzat să cheltuie dincolo de posibilităţile lor.

David Kohl, economist la banca Julius Baer, spune că un motiv pentru acest lucru este faptul că ratele de dobândă reale din Germania au rămas stabile, spre deosebire de cele din alte ţări europene.

“De exemplu, în Marea Britanie, Italia, Spania şi Portugalia o inflaţie mai mare a însemnat că ratele reale au scăzut, aşa că a existat un stimulent major pentru a împrumuta bani” a spus acesta.

Însă diferenţele culturale sunt la fel de semnificative. Pur şi simplu, germanii se simt incomod atunci când se gândesc la conceptul de împrumut de bani şi preferă să trăiască pe propriile forţe.

“În Germania, împrumutarea este “schulden”, care înseamnă vină. Există o atitudine potrivit căreia dacă împrumuţi bani, ceva nu e înregulă cu tine”, spune Kohl.

Acest aspect a fost benefic pentru Germania în ultimii ani, spre deosebire de vecinii săi europeni, consumatorii şi afacerile nu au trebuit să reducă cheltuielile pentru a reduce nivelul datoriei, atunci când băncile nu au mai făcut împrumuturi în timpul recesiunii.

 

  • Reformele muncii

Există însă şi alte motive, bine înrădăcinate în pre-eminenţa economică actuală a Germaniei în Europa, în ciuda numărului redus de ore petrecute la locul de muncă şi la şcoală de către nemţi.

Germania a început un program de reformă fundamentală a pieţei muncii în 2003, stârnită de excesele de creşteri salariale de după unificare.

O legislaţie de protecţie a şomajului şi un grad de încredere din partea forţelor de muncă în companiile bine-capitalizate, care nu au supra-împrumutat, a însemnat că guverul social democrat a avut posibilitatea să se folosească de legăturile apropiate cu sindicatele pentru a promova moderaţia în ceea ce priveşte inflaţia salarială.

Reformele au pus bazele pentru o piaţă de muncă stabilă şi flexibilă. În timp ce şomajul din întreaga Europă şi din SUA a crescut în timpul recesiunii globale, în mod remarcabil, în Germania, numărul şomerilor abia dacă a suferit vreo modificare.

Muncitorii germani erau dispuşi să lucreze mai puţine ore, ştiind că astfel îşi vor păstra locurile de muncă.

Erau şi mai dispuşi să facă aceste lucruri din cauza legăturii puternice care există între muncitori şi angajatori în comparaţie cu alte ţări.

Andrea Woergoetter, şeful departamentului economic OCDE, a spus că “există o cultură a proprietarilor de afaceri care recunosc şi recompensează eforturile forţelor de muncă”. Nu e nicio mirare că germanii muncesc mai puţine ore decât majoritatea ţărilor.

 

  • Aptitudini de muncă

Mai important pentru puterea industrală a Germaniei este sistemul de educaţie al ţării.

Orele de curs se termină la prânz în marea parte a ţării din cauza a ceea ce domnul Woergoetter numeşte “preferinţă a societăţii”, concepută pentru a permite copiilor să petreacă mai mult timp alături de familiile lor.

Însă, în ultimii ani de şcoală modelul german se deosebeşte complet de celelalte.

“Jumătate dintre tinerii din liceu se află în cursul unei formări profesionale, iar cealaltă jumătate se află în cursul uceniciei”. Ucenicii cu vârste cuprinse între 15 şi 16 ani petrec mai mult timp la locul de muncă, formându-se din punct de vedere profesional direct în cadrul unei organizaţii, iar după trei sau patru ani au asigurat un loc de muncă cu normă întreagă.

Iar în Germania, există mai puţină stigmatizare în ceea ce priveşte formarea profesională şi colegiile tehnice decât în alte ţări ale lumii. “Aceste instituţii nu sunt considerate un drum închis. În unele ţări, managementul companiilor este realizat de cei care au urmat şcolile de afaceri, dar în Germania, dacă eşti ambiţios şi talentat, poţi ajunge în vârful şi celor mai mari companii”, adaugă Woergoetter.

Sistemul educaţional german furnizează astfel o bandă transportoare de muncitori cu o calificare înaltă pentru a îndeplini cerinţele specifice ale bazei de producţie puternice şi bine stabilită a ţării, care este înrădăcinată în afacerile de familie la scară redusă şi stabile care au reprezentat de mult timp coloana vertebrală a economiei.

 

  • Lecţii învăţate

În mod clar există multe lucruri de învăţat de la modelul german, dar reproducerea orbeşte a acestuia ar putea să nu reprezinte răspunsul la problemele pe care le au celelalte ţări.

Multe economii râvnesc cu gelozie la puterea de producţie a Germaniei, în special, în timp ce cererea pentru produsele sale industriale pe pieţele emergente, precum China, continuă să crească. Şi totuşi, nu cu mult timp în urmă, rolurile erau inversate.

“În urmă cu zece ani, noi în Germania analizam potenţialul mult mai mare de valoare  adăugată a sectorului de servicii din Marea Britanie. Există limite la adăugarea valorii în producţie. Dacă vrei să fii bogat şi să avansezi în lanţul valorii, atunci trebuie să te axezi pe categoria serviciilor”, adaugă Kohl.

E mai puţin probabil că se va întâmpla, dar poate că într-o zi, Germania va privi din nou la ceilalţi pentru a se inspira din modelele lor economice.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.