TTF – o bombă cu efect întârziat pentru pieţele financiare europene

0

– Numărul minim de ţări favorabile taxei pe tranzacţiile financiare (TTF) a fost atins şi depăşit pe 9 octombrie când 11 state din cele 27 ale Uniunii Europene s-au arată dispuse să pună în practică proiectul lansat acum ceva vreme de către Comisia Europeană. Supranumită “Taxa Tobin Europeană” după numele economistului american James Tobin care a inventat taxa pe produsele financiare, TTF se apropie rapid de momentul în care va fi aplicată în întreaga Europă.

 

Experimentul francez – un eşec?

Deşi, pentru moment, doar Franţa se poate lăuda că aplică această taxă, efectele sale asupra bursei de la Paris încep să se vadă şi, din nefericire, nu sunt deloc cele scontate. Ca să nu mai vorbim că la nivelul bugetului Uniunii influenţa acestei taxe nu va depăşi anul acesta modestul procent de 3%.

În Franţa taxa a intrat în vigoare începând cu 1 august 2012, iar analiştii economici sunt de comun acord că efectele sale sunt mai curând dezastruoase asupra pieţei de capital pariziene.

Conform societăţii de arbitraj bursier ABC Arbitrage, taxa tinde să favorizeze alte vehicule investiţionale în detrimentul tranzacţiilor bursiere a căror volum este în cădere liberă.

“Am observat că investitorii s-au reorientat către alte produse financiare cum ar fi acţiunile străine şi produsele derivate de genul ETF sau CFD” consideră unul dintre analiştii de la ABC Arbitrage.

Opinia este susţinută şi de Fabrice Cousté, directorul general de la CMC Markets France care vede în această taxă o oportunitate pentru piaţa CFD-urilor care, alături de alte produse financiare derivate, nu este supusă acestei suprataxări deoarece acestea nu constituie acţiuni.

Taxa pe tranzacţiile financiare se aplică doar pentru achiziţionarea de acţiuni de către companiile a căror sediu sociale este în Franţa şi a căror capitalizare bursiere depăşeşte 1 miliard euro.

Titlurile de creanţă sau participări la organismele de plasament colectiv la fonduri şi la societăţile de investiţii cu capital variabil sunt exonerate de această taxă. În aceste condiţii, brokerii sunt cei care resimt direct şi integral taxa aplicată clienţilor.

Astfel încât, aceştia vor sfătui clienţii să se reorienteze către produse financiare de genul celor enumerate anterior care prezintă un grad mai ridicat de risc, dar care sunt scutite TTF.

În plus, trebuie menţionat că valoarea de 0,2% percepută ca TTF în Franţa (dublul taxei propuse de Comisia Europeană) poate părea minoră pentru masa mare de investitori, dar ea este uneori dublul taxelor percepute de brokeri pentru tranzacţiile efectuate.

Aceasta conduce la teza conform căreia TTF este contraproductivă atâta timp cât ea intervine direct în toate procesele de tranzacţie, ceea ce obligă atât brokerii, cât şi investitorii, să găsească soluţii pentru eludarea acesteia.

 

TTF, între întârzieri şi opoziţie

În septembrie 2011, Comisia European propunea instituirea unei taxe de 0,1% pentru acţiunile şi obligaţiunile tranzacţionate şi de 0,01% pentru produsele derivate estimând că această taxă ar putea aduce în bugetul comun între  25 şi 57de miliarde euro.

La momentul respectiv dezbaterile au îngropat proiectul care a fost reluat un an mai târziu de Franţa şi Germania care au sesizat instanţa de la la Bruxelles că doresc să introducă o nouă taxă, Taxa Tobin Europeană.

Belgia, Portugalia şi Slovenia se feresc să se pronunţe în această problemă în timp ce Marea Britanie, Luxemburg-ul, Olanda şi Suedia se declară opozanţii cei mai feroci ai noii taxe.

Finlanda care în iunie părea să fie în tabăra franco-germană părăseşte corabia, Estonia ezită, ţările din Est sunt în aşteptare iar Spania şi Italia care sunt oficial favorabile demersului îşi rezervă dreptul de a-şi exprima ulterior poziţia. Cele două ţări nu se descurajează pentru că au în mânecă un as important: negocierile pentru ajutoarele financiare care pot fi direcţionate (sau nu) către ţările aflate în dificultate.

După cum explică unul dintre negociatori, Mario Monti nu are, în principiu, nici o opoziţie, iar Spania va fi mai mult ca sigur în favoarea acestei taxe dacă nu va găsi o soluţie pentru ameliorarea situaţiei bugetare.

De facto, atât pentru François Hollande, cât şi pentru Angela Merkel, negocierile sunt jocuri politice vitale pentru viitorul lor. În Franţa, Hollande trebuie să facă faţă criticilor care îi pun sub semnul întrebării decizia de implementare a taxei în timp ce Angela Merkel trebuie să-şi construiască platforma politică pentru alegerile de anul viitor.

Din acest punct de vedere cancelarul german trebuie să transpună în viaţă proiectul deoarece SPD şi-a condiţionat sprijinul de implementarea taxei la nivel european înainte de adoptarea în Parlament a tratatului de stabilitate.

În acelaşi timp, implementarea TTF ar lăsa fără muniţie atacurile venite din partea social-democraţilor germani care critică vehement implicarea Germaniei în procesul de salvare a ţărilor europene aflate în dificultate.

Pe de altă parte, Italia şi Spania vor fi obligate în actualele condiţii să se ralieze proiectului, iar Comisia Europeană speră ca acesta să se bucure de susţinerea a cel puţin 20 de ţări din cele 27 ale Uniunii. Asta deoarece mai multe state est-europene cum ar fi Polonia se arată interesate de proiect, deoarece TTF poate deveni o sursă importantă pentru bugetul european.

În acelaşi timp este de aşteptat că statele care se opun proiectului să încerce, în continuare, să-l blocheze. Marea Britanie este total împotriva unei astfel de taxe care se teme de efectul acesteia asupra centrului financiar londonez, City, prin care se realizează aproximativ 75% din tranzacţiile europene.

De altfel, ministrul britanic pentru afaceri europene, David Lidington, declara încă de anul trecut că impozitul pe tranzacţiile financiare propus de Franţa şi Germania este o idee proastă deoarece taxa ar duce la mai puţin locuri de muncă şi o încetinire a creşterii economice europene. Din punctul său de vedere, dacă un stat membru al Uniunii va dori să implementeze această taxa este problema sa, dar transpunerea proiectului la nivelul întregii uniuni este improbabilă.

 

Taxa prinde contur

Eforturile Germaniei şi Franţei au fost răsplătite pe 8 octombrie când Comisia Europeană a primit şapte scrisori de susţinere a proiectului TTF din partea a şapte state membre, Germaniei şi Franţei raliindu-se Belgia, Portugalia, Slovenia, Austria şi Grecia.

O zi mai târziu, comisarul European însărcinat cu fiscalitatea, Algirdas Semeta, a anunţat în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de finanţe a celor 27 de state membre că alte patru ţări au subscris iniţiativei: Italia, Spania, Slovacia şi Estonia.

Astfel, numărul minim de 9 ţări necesar pentru reluarea proiectului a fost depăşit acesta ajungând la 11, ceea ce face fezabilă data de 1 ianuarie 2014 ca dată de intrare în vigoare, la nivel european, a noii taxe.

Trebuie însă precizat că Germania şi Franţa se opun ca sumele realizate în baza acestei taxe sa fie direcţionate către bugetul European ceea ce complică şi mai mult ecuaţia actuală.

Ministrul britanic, George Osborne, prin a cărui ţară se realizează trei sferturi din tranzacţiile financiare europene a reiterat opoziţia Marii Britanii în faţa unei astfel de taxe care nu se aplică în alte centre financiare majore din lume cum ar fi New York, Hong Kong sau Singapore.

Totodată el a subliniat faptul că Londra nu-i va împiedica pe cei 11 să-şi promoveze planul în ciuda faptului că proiectul în sine nu este explicit în ceea ce priveşte produsele asupra cărora se va aplica taxa şi, mai ales, influenţa acesteia asupra finanţelor publice a ţărilor în care se va aplica noua taxă.

Poziţiei Marii Britanii i se raliază şi Olanda care prin vocea ministrului olandez de finanţe Jan Kees de Jager consideră că: “introducerea unui TTF va avea rezultate devastatoare”. În aceeaşi tabără se află Suedia, Irlanda şi Malta.

Din acest moment, partizanii taxei vor trebui să-şi convingă ceilalţi colegi din Uniune de necesitatea şi beneficiile aduse de această taxă astfel încât în momentul exprimări votului în Consiliul European cel puţin 73,9% din voturi să fie “pentru”.

O miză uriaşă pentru partizanii taxei, dar nu imposibilă.

Extinderea crizei la nivelul întregii Europe, solicitările imperative din partea FMI ca să se renunţe la planurile de austeritate ca panaceu universal al dezechilibrelor bugetare, încetinirea globală a economiei mondiale sunt doar câteva dintre argumentele forţe care vor fi invocate în negocierile dure ce au demarat deja între partizanii şi oponenţii proiectului.

Poate nu tocmai întâmplător, ralierea ţărilor din sudul Europei la nucleul se promovează ideea TTF s-a făcut la numai o zi după ratificarea la nivel European a Mecanismului de Salvare European.

Toată lumea este conştientă că banii care se găsesc în puşculiţa acestuia sunt insignifianţi în situaţia în care Spania sau Italia ar cere un ajutor financiar de urgent.

Din acest motiv, discutabilul experiment francez de implementare a TTF, va fi generalizat la nivel european ca o sursă suplimentară de venituri pentru bugetul Uniunii.

Greu de estimat care va fi însă efectul asupra pieţelor financiare, dar credem că riscul major este de a împinge investitorii în braţele instrumentelor financiare riscante dar care sunt exonerate de acestă taxă.

Şi cum cei mai mari şi înverşunaţi investitori sunt băncile… orice este posibil! A se vedea cazul crizei subprime din SUA care a avut la bază explozia bulei de săpun numită produse derivate şi structurate. Exploatarea iraţională a acestei surse a dus la falimentul unor mamuţi financiari de genul Lehman Brothers.

Dănuţ Dudu

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.