Vinurile româneşti încearcă să cucerească Europa

0 10

Regiunea viticolă românească Dealu Mare, aflată la aceeaşi latitudine cu podgoriile din Bordeaux şi Toscana, produce vinuri ce se bucură de o tot mai largă recunoaştere, simbol al ascensiunii unei noi lumi în Europa, comentează, miercuri, France Presse.

‘România şi Bulgaria sunt Australia noastră şi Republica Chile a noastră’ în Uniunea Europeană, declară, pentru AFP, Walter Friedl, un austriac care a investit în podgoria Lacerta, Dealu Mare.

‘România este Lumea Nouă’ a Bătrânului Continent, completează Bogdan Costăchescu, oenolog pentru Davino, unul dintre cei mai renumiţi producători ai ţării, adaugă sursa citată.

În opinia unor specialişti, între care oenologul francez Michel Rolland, vinurile din jurul Mării Negre – din România, Bulgaria, Republica Moldova, Armenia – vor constitui surpriza plăcută a anilor viitori.

România, al şaselea producător din UE cu patru milioane de hectolitri, este nou-venită pe piaţa vinului de calitate, însă are o tradiţie milenară, viticultura fiind practicată din antichitate pe meleagurile ei şi lăudată de poetul Ovidiu.

Această cultură viticolă a fost însă călcată în picioare în peste 40 de ani de dictatură comunistă.

‘Comuniştii au colectivizat pământurile, au mizat pe cantitatea produsă fără a se îngriji de calitate. Nimeni nu se mai interesa cum se face un vin bun. Totul se vărsa în aceeaşi cuvă, fără nicio diferenţă. Imaginea vinurilor româneşti s-a degradat’, povesteşte Cristian Preotu, reprezentant al brandului de gastronomie fină Comtesse du Barry în România.

Podgoriile româneşti numără numeroase soiuri franţuzeşti (Merlot, Cabernet-Sauvignon, Pinot Noir etc.), moştenire a legăturilor strânse dintre aceste două ţări de limbă latină.

‘România însă nu oferă numai un al milionulea Merlot de calitate. Ea aduce şi soiuri autohtone care îi conferă specificitate precum Feteasca Neagră şi gustul său de prună uscată sau Feteasca Albă şi Tămâioasa’, explică, pentru AFP, Mihai Baniţă, oenolog al podgoriei Lacerta.

După prăbuşirea dictaturii, oenologii şi viticultorii redescoperă calităţile regiunilor viticole româneşti şi se lansează într-o cursă lungă pentru a le reda strălucirea.

Un francez, contele Guy Tyrel de Poix, astăzi decedat şi care a crezut în România încă din 1994, este, în parte, la originea acestei turnuri spre calitate.

Fondurile europene acordate României înainte de intrarea ei în Uniunea Europeană în 2007 stimulează investiţiile, inclusiv pe cele străine.

‘România producea în mari cantităţi vin alb, dulce şi ieftin. Eu am decis să fac invers: vin roşu, sec, în mici cantităţi şi vândut mai scump’, explică Dan Balaban, unul dintre cofondatorii Davino.

Nu vinifică decât struguri recoltaţi din plantaţiile care au 40 de ani, aşteptând ca viile replantate să ajungă la deplină maturitate.

Succesul este garantat: pe cele 68 de hectare ale sale, Davino produce un vin superior apreciat inclusiv în străinătate, după cum arată o recentă comandă de 20.000 de euro a unui client particular francez.

La câţiva kilometri de Davino, Walter Friedl şi asociatul său Mihai Baniţă au făcut să renască altă podgorie.

Cu o investiţie de peste opt milioane de euro, din care 40% finanţată din fonduri europene, ei au replantat 82 de hectare de vie, au creat o cramă modernă şi călduroasă şi o terasă pentru degustări care domină dealurile, utilizând 25 de persoane.

Producţia, considerată una dintre cele mai promiţătoare din ţară, este ţinută în butoaie de stejar provenite din Franţa, România, Ungaria şi Anglia.

‘Necesită răbdare însă este un vis care se realizează’, mărturiseşte Baniţă, 41 de ani, care a reluat, astfel, o tradiţie de familie.

Dacă o parte a vinurilor de calitate au început să-i seducă pe străini, o puternică acţiune de promovare din partea statului pentru a şterge stereotipurile negative este necesară, inclusiv pentru a obţine preţuri în raport cu calitatea, estimează responsabili ai Davino şi Lacerta, citaţi de France Presse.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata