Andrei Marga: Vom inaugura noi filiale ICR la Moscova, Beijing, Alexandria, Sao Paulo

0

Preşedintele Institutului Cultural Român, Andrei Marga, anunţă că la începutul anului 2013 vor fi deschise noi filiale în oraşe importante ale lumii, precum Moscova, Beijing, Alexandria, Sao Paulo sau Munchen.

Marga a precizat, într-un interviu acordat AGERPRES, că ICR Moscova ar putea fi inaugurat în luna ianuarie a anului viitor, iar filiala de la Beijing în februarie-martie 2013.

Potrivit preşedintelui ICR, partea română nu va plăti chirie pentru spaţiile în care vor funcţiona celor două institute, fiind vorba de un schimb reciproc de clădiri.

Marga a spus totodată că intenţionează să îi schimbe pe acei directori ICR care nu corespund.

Preşedintele ICR doreşte, pe de altă parte, ca în bugetul pe anul 2013 să fie inclusă şi finanţarea unor renovări la sediul central al institutului.

AGERPRES: Domnule Marga, aţi preluat conducerea Institutului Cultural Român într-un context nu tocmai liniştit. Ne puteţi spune trei probleme pe care le-aţi identificat odată cu venirea la conducerea ICR şi, în acelaşi timp, trei lucruri bune pe care intenţionaţi să le continuaţi în mandatul dvs?

Andrei Marga: Să încep cu cele bune. Sigur, a fost un pas foarte bun când, în 2004, s-a luat decizia de constituire a institutelor culturale româneşti în diferite capitale din Europa şi, putem spune, din lume. De atunci s-au mai înfiinţat institute, în aşa fel încât acum operează 17. Urmează, desigur, să inaugurăm noi institute în capitale foarte relevante cum sunt Beijing, Moscova, în oraşe relevante precum Sao Paulo, Alexandria, din Egipt, şi Munchen, din Germania. De asemenea, şi într-o altă capitală din vecinătate, la Kiev. Acesta este un fapt foarte bun.

Al doilea fapt bun este acela că există în ţară, în ICR şi în afara lui mulţi oameni pricepuţi în a promova cultura română în exterior.

Al treilea fapt bun este că există, de la înfiinţarea din 2004, şi o finanţare din partea Guvernului a programelor care sunt aici. Practic, 97% din finanţare vine de la Guvern.

Cât priveşte probleme, prima care se pune este deschiderea ICR spre personalităţi, spre instituţii din România. Să o spunem direct: aşa cum a funcţionat, Institutul s-a plasat într-o parte a societăţii, ignorând o altă parte. Or, un astfel de institut trebuie să fie deschis spre întreaga societate. Trebuie să conlucreze cu asociaţiile, cu uniunile de creaţie, să se pună în relief valorile care sunt acolo, dincolo de parti-pris-urile de orice natură, stilistică sau ideologică. Deci, prima problemă este aceasta – deschiderea clară spre personalităţi, spre români, spre societate.

A doua problemă se referă la înţelegerea culturii. Mai cu seamă în ultimii ani, cultura a fost redusă la arte plastice, film, muzică, teatru, literatură. Acestea sunt componente foarte importante ale culturii, dar noi trebuie să înţelegem că în înţelegerea culturii trebuie să înglobăm totuşi şi ştiinţe sociale şi ştiinţe, chiar şi inovaţii tehnologice. Prin urmare, trebuie operat cu o înţelegere mai largă a culturii în ceea ce facem în Institut şi, cu deosebire, în plan extern, unde trebuie să promovăm cultura noastră.

Să vă dau un exemplu, ştim bine că au fost decenii în trecut când cultura română era prezentată în exterior ca fiind eminamente folclorică. Mergeau ansambluri, solişti şi totul părea în regulă. Acum, în ultimii ani, în Institut s-a pus accentul pe film, pe arte plastice, pe muzică, ceea ce este foarte bine, dar, foarte oneşti fiind, este de spus că în ceea ce priveşte cultura română ea include şi o reflecţie asupra instituţiilor, are şi o componentă democratică ce trebuie etalată, are şi inovaţii tehnologice, are şi descoperiri ştiinţifice. Poate nu sunt multe, dar oricum şi ele trebuie etalate.

A treia problemă, mai ales în reprezentarea externă, este de a trimite în aceste roluri personalităţi profilate ale culturii române, adică oameni care sunt capabili ca, la faţa locului, nu numai să folosească limba ţării gazdă, dar să fie capabili să interacţioneze cu instituţiile de acolo, să fie capabili să intervină în dezbaterea culturală de la faţa locului, să fie capabili să organizeze o bibliotecă românească în acel institut.

Chiar ieri, un institut îmi trimite informarea că a organizat un concert Enescu, ceea ce este foarte bine, dar institutul ar fi fost bine să organizeze concertul la o sală de concerte a capitalei respective, nu doar în sălile institutului. Problema era să faci Enescu în oraşul respectiv, pentru cetăţenii acelei ţări, pentru că problema noastră este să promovăm Enescu printre români, dar mai ales printre străini. Aceasta este misiunea ICR.

AGERPRES: Acestea au fost motivele pentru care au fost demişi anumiţi directori de ICR, precum cel de la Paris, Varşovia sau Budapesta?

Andrei Marga: Sigur, problema care se pune este de a vedea mai bine ce are de făcut un director.

AGERPRES: A existat o evaluare?

Andrei Marga: Da, fireşte. În acest sens, se va discuta în continuare despre criteriile ocupării acestor funcţii. Să fim limpezi, institutele nu trebuie să stea în izolarea în care sunt acum. Să vă dau câteva exemple: avem institute care funcţionează, dar nu au nicio legătură cu universităţile ţării respective, nu au nicio legătură cu liderii culturali ai ţărilor respective. Marea problemă, ca să mut puţin discuţia pe alt plan, este impactul acestor institute.

S-au deplasat, de pildă, oameni de aici, scriitori, dincolo de ocean, cu cheltuielile aferente. Păi, dacă îi duci acolo doar pentru 12 participanţi, acţiunea a eşuat. Nu discut de eşecul financiar, discut de eşecul cultural. Să fim foarte clari: schimbări au fost şi vor mai fi la direcţii, tocmai pentru a aduce în rol personalităţi care asigură un impact real al institutelor.

AGERPRES: Cine a făcut evaluarea directorilor? O echipă din centrala ICR sau din altă parte?

Andrei Marga: Evaluarea s-a făcut printr-o combinaţie – persoane din centrală şi persoane de la faţa locului, cetăţeni ai acelor ţări şi, sigur, totul s-a bazat pe rapoartele pe care ei le-au publicat. S-au luat rapoartele şi din rapoartele făcute cu toată libertatea de cei care sunt acolo directori s-a văzut bine că activitatea este, în multe locuri, insuficientă.

AGERPRES: Ne-aţi putea spune ce personalităţi culturale veţi numi la şefia unor institute culturale, în locul celor care au fost sau vor fi demişi?

Andrei Marga: La New York vine Doina Uricaru. Nimeni nu poate şi nu a putut contesta anvergura culturală a doamnei Doina Uricaru. Ea nu are nevoie ca eu să-i fac un omagiu, dar pot să spun că ea este de multă vreme nu numai o poetă foarte cunoscută, este o intelectuală capabilă să intervină, să argumenteze.

La Varşovia e o doamnă care este foarte bine specializată în poloneză, cu foarte largi relaţii în mediul cultural, politic, intelectual al Poloniei.

La Budapesta vine iarăşi o doamnă, care are şi experienţa conducerii unui centru, dar ştie şi ungureşte şi are şi capacitatea de a interacţiona cu tot spectrul cultural din Ungaria. Nu a făcut nimeni schimbări pe criterii de rudenie sau de afinităţi de altă natură.

AGERPRES: Vorbeaţi mai devreme despre deschiderea de noi institute şi dădeaţi ca exemplu Moscova şi Beijing. Care ar fi orizontul de aşteptare? Când vom avea ICR Moscova şi ICR Beijing?

Andrei Marga: La Moscova, orizontul pare să fie ianuarie 2013.

AGERPRES: Se ştie deja cine va coordona respectivele institute?

Andrei Marga: Da. La Beijing orizontul ar fi februarie-martie. La Beijing, pot să vă spun că este unul dintre principalii sinologi români, Constantin Lupeanu. El a fost însărcinat să organizeze şi apoi să conducă institutul.

La Moscova, mărturisesc că suntem încă în identificarea unei personalităţi. Încă nu am căzut de acord. Căutăm încă o personalitate, pentru că aici este una dintre condiţii – să fie bun cunoscător al limbii ruse.

La Alexandria este stabilită deja echipa, sunt doi – director şi director adjunct -, un arabist cunoscut şi, pe de altă parte, un patrist cunoscut. Ei preiau Alexandria.

Nu vă ascund că suntem în căutare şi de doi germanişti puternici pentru Munchen, director şi director adjunct.

Pentru Sao Paulo sunt deja candidaturi, încă nu le-am selectat.

Pentru Kiev, şi aici căutăm intelectuali, buni cunoscători de ucraineană, pe lângă alte calităţi.

AGERPRES: Ne puteţi spune dacă ICR Moscova va funcţiona într-un sediu al României sau într-un sediu pentru care va plăti chirie? Se ştie că unele institute funcţionează în sedii care aparţin României şi altele în sedii ale statului gazdă, pentru care se plătesc chirii.

Andrei Marga: Nu aş putea să vorbesc in extenso despre proprietăţile României de la Moscova. Ce pot să vă spun este că aici va fi o reciprocitate. În fapt, aşa cum am stabilit cu primarul general al Capitalei, se acordă de către Bucureşti un spaţiu pentru Institutul Cultural Rus şi, în reciprocitate, va fi un spaţiu acolo. Acesta va fi mecanismul. Şi cu China va fi aceeaşi reciprocitate.

AGERPRES: Institutul Cultural Rus va fi deschis în România anul viitor?

Andrei Marga: Sigur. Se va semna acordul cred că până la Crăciun. Aşa pare. Acordul este foarte avansat, mai sunt ultimele detalii. Din partea noastră sunt date toate elementele.

AGERPRES: Aţi anunţat deja constituirea unor filiale ale ICR în ţară, în oraşe precum Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova. Care va fi rolul lor şi cum intenţionaţi să le susţineţi din punct de vedere financiar?

Andrei Marga: Prin noua reglementare, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului, s-a mărit efectivul de posturi pentru ICR, s-a ridicat la 184. Aşa că, de aici, vom aloca şi posturi la cele patru filiale care sunt concepute. Filialele se fac pe baza unui acord între ICR şi primăria şi consiliul judeţean respectiv. Şi primăria şi consiliul judeţean sunt obiectiv interesate să aibă ICR-ul acolo şi atunci şi ele vor contribui la finanţare.

Acum, finanţarea trebuie să sprijine ţinta acestor filiale şi anume, pe de o parte, să pună în legătură creatorii locali cu programele ICR-ului central, pe de altă parte să intre şi ele în legătură cu diverse oraşe, diverse regiuni, diverse landuri dacă vorbim de Austria şi de Germania şi să aibă cooperări culturale.

AGERPRES: Vorbeaţi despre faptul că doriţi să prezentaţi în Parlament viitoarele programe şi proiecte ale ICR. Putem să vorbim despre un acord pe care îl aşteptaţi de la Parlament atunci când lansaţi un anumit program?

Andrei Marga: În Parlament se merge pentru a obţine suportul, adică un lobby financiar mai tare. Nu cred că Parlamentul intră în detaliile tehnice ale unui program. De aceea, termenul acord aici trebuie lămurit. Evident că, dacă nu ai acordul Parlamentului pentru opţiunile mari, atunci trebuie să le schimbi. Parlamentul controlează ICR-ul în acest sens.

AGERPRES: Anul acesta, bugetul ICR a fost diminuat. Pentru anul viitor, estimaţi să aveţi un buget mai cuprinzător, care să satisfacă nevoile institutului?

Andrei Marga: Toată lumea vorbeşte de tăierea bugetară din august, dar aici a fost o tăiere bugetară în martie. Până în martie se proiecta anul 2012 ca an al culturii române în Italia. Şi s-au alocat 1,7 milioane de euro pentru această acţiune.

Ori, în martie, deci guvernarea anterioară, s-a tăiat complet programul. Aceste tăieri sunt dureroase. Orice instituţie are nevoie de bani, nimeni nu va aplauda faptul că i se iau bani. Pe de altă parte, nu sunt afectate şi nu vor fi afectate programele-cheie. Sunt afectate anumite acţiuni, dar nu programele cheie. Pentru a încheia 2012 solicităm o rectificare bugetară, ea se va discuta la Guvern, probabil în două-trei săptămâni, iar pentru 2013 se prevede un buget mai mare decât în 2012 şi atunci vom lupta pentru a obţine aprobarea lui.

AGERPRES: Vorbeaţi de finanţarea unor evenimente şi se apropie 1 Decembrie, de aceea vă întreb care va fi formula folosită anul acesta pentru a marca Ziua Naţională în centrele culturale ale României din afara graniţelor? ICR va aloca bani fiecărui institut din afară sau se merge pe formula căutării de sponsori?

Andrei Marga: Se va merge pe formula combinată. Sunt alocări şi de aici, dar depinde de mărimea acţiunii pe care o organizezi la faţa locului. Solicitarea noastră către institute este să se facă acţiuni semnificative pentru ca Ziua Naţională a României să fie marcată şi percepută de cei care vin, români sau nu, la manifestare. Deci, o să dăm şi noi bani, dar fiecare institut trebuie să mai atragă resurse.

AGERPRES: În faţa comisiilor parlamentare de specialitate vorbeaţi recent despre înfiinţarea unui serviciu menit să promoveze proiecte cu finanţare extrabugetară şi să acceseze fondurile europene din cadrul programelor comunitare cu relevanţă culturală. S-au făcut paşi concreţi în constituirea lui? Cine îl va coordona?

Andrei Marga: Săptămâna viitoare se numesc cei care formează acest serviciu. Abia de trei zile avem consiliu de conducere şi marţi el se va convoca. După aprobarea organigramei, atunci se pot numi imediat cei care preiau seriviciul de resurse extrabugetare şi serviciul de programe europene. Toate vor fi coordonate de vicepreşedintele Vladimir Simon.

AGERPRES: Cum răspundeţi unor critici la adresa dvs cum ar fi cea potrivit căreia veţi transforma ICR într-un minister al propagandei?

Andrei Marga: Acum, sigur, critică înseamnă altceva. Înseamnă să formulezi o opinie alternativă la o opinie dată şi să aduci un argument împotriva acelei opinii. Nu s-a adus niciun argument. Cât priveşte orientarea ICR, am spus că de un pluralism sănătos este nevoie în România şi în viaţa politică, dar şi în abordarea din aceste instituţii. Trebuie să plecăm de la premisa că viziunile noastre, gusturile noastre, stilurile pe care le apreciem cel mai mult sunt diferite.

Problema nu este să uniformizezi şi acesta este unul dintre punctele în care încercăm să ne detaşăm de istoria recentă a acestui institut, în care s-au favorizat doar anumite stiluri, doar anumite puncte de vedere. Noi stimulăm aici creaţia. Aici nu este vorba de propagandă. Noi stimulăm creaţia, sunt multe programe, resursele care sunt trebuie să fie împinse spre cei care creează, ei trebuie să fie sprijiniţi. Nu este niciun argument pentru această supoziţie că ar fi propagandă. Ceea ce stârneşte această evaluare este următorul aspect: se poate prezenta România în diferite feluri, ca orice ţară.

Personal, se poate vedea şi în cărţile mele, am criticat nu numai politica românească, ci şi deciziile economice. Am spus mereu că decizia în favoarea politicii de austeritate a fost o eroare pentru România. Asta nu înseamnă că nu trebuie să fim economi. E altceva. Dar, să prezinţi o ţară mereu ca pe o ţară mizerabilă nu este acceptabil. Personal, sunt împotriva mizerabilismului ca ideologie şi atunci, sigur, replica a fost că vrem să facem propagandă.

Noi nu spunem că în România lucrurile sunt rezolvate, dar cred că şi această ţară merită o discuţie onestă. Cei care acuză de propagandă, de fapt, vor să prezentăm mereu o Românie plină de maladii. Sunt şi maladii, nu sunt suficiente autostrăzi, drumurile sunt stricate, această clădire (sediul ICR – n.r.) nu prea este curată, deşi pe dinafară este excelentă. Răspunsul meu este acesta: noi trebuie să prezentăm o Românie în mod realist. Nici mizerabilist, nici exaltat. O Românie prezentată în mod realist – aceasta este cheia succesului.

AGERPRES: Legat de stadiul clădirii sediului ICR, intenţionaţi ca în bugetul pentru anul 2013 să includeţi şi finanţarea unor renovări?

Andrei Marga: Obligatoriu! Clădirea aceasta este foarte frumoasă arhitectural, dar aici se vede bine că nu s-a făcut curăţenie de multă vreme.

AGERPRES: În scrisoarea trimisă comisiilor parlamentare de specialitate, aţi invocat necesitatea implicării şi a resurselor pe care le are diaspora în activitatea ICR. Care este strategia pe care o veţi aborda în institutele din străinătate pentru a implica mai mult, pe partea culturală, diaspora?

Andrei Marga: Noi acoperim o felie din toată politica României faţă de diasporă. Sigur, este un aspect instituţional, România are un secretariat de stat pentru diaspora, are un oficiu la MAE şi o direcţie generală aici. Ele ar trebui coordonate mai bine şi coordonarea poate să o facă secretariatul de stat pentru că şi ca rang administrativ este cel mai înalt nivel. În acest sens, va fi o cooperare, desigur, cu MAE şi cu secretariatul de stat.

În ceea ce priveşte ICR, acum trebuie spus că diaspora este diferenţiată – avem emigraţia economică recentă, avem emigraţia mai veche, rezidenţii care sunt cetăţeni acolo. Noi oferim pentru toţi accesul la cultura română, prin biblioteci, cărţi, oferim şi şanse de a învăţa limba română. ICR asigură contactul cu personalităţile actuale ale culturii române, noi edităm o serie de reviste, de publicaţii în afară, deci sunt foarte multe modalităţi de a-i ţine în contact cu cultura română.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.