Finlanda, numărul unu în educaţie în Europa

0

Copiii finlandezi de azi vor fi într-o zi profesioniştii cei mai bine pregătiţi din lume. Nu o spun astrele, ci date obiective: din anul 2000, când OECD a început să elaboreze raportul PISA – Programul pentru evaluarea internaţională a elevilor – Finlanda a ocupat primele locuri ale podiumului în Europa, datorită nivelului excelent al educaţiei sale.

Doar 8% dintre elevii finlandezi nu termină studiile obligatorii, faţă de 30% din elevii spanioli care nu iau bacalaureatul, notează ziarul ABC. Pentru a găsi cheia succesului finlandez Javier Melgarejo, psiholog şi fost director la colegiul Claret din Barcelona a studiat acest sistem de învăţământ finlandez timp de zece ani.

Prima lui surpriză a fost să afle că până la vârsta de 4-5 ani, mai puţin de jumătate din copiii finlandezi merg la grădiniţă şi nu încep şcoala până la 7 ani. Totuşi după doi ani punctajul lor este mai mare decât al celorlaţi copii din ţările studiate de OECD. În primii şase ani de şcoală primară la majoritatea materiilor elevii au singur învăţător, care are grijă ca nimeni să nu fie exclus. Este un mod de a le întări stabilitatea emoţională şi siguranţa de sine. În primii cinci ani nu există note, doar calificative. Nu se caută impulsionarea competenţei şi nici comparaţiile între elevi.

Învăţământul gratuit de la vârsta preşcolară şi până la universitate include săli de clasă, bufet, cărţi, manuale şi alte materiale şcolare, care sunt plătite doar în caz de pierdere. Programul începe la orele 8,30-9 dimineaţa până la 15.00 după-amiaza, cu o pauză de masă între orele 12-12,30.

În total sunt 608 de ore de curs la şcoala primară, faţă de 875 de ore în Spania, cu teme pentru acasă care nu sunt excesive. Cum pot obţine rezultate atât de bune? ‘Succesul finlandez se datorează îmbinării a trei elemente: familia, şcoala şi resursele socio-culturale (biblioteci, activităţi de recreere, film…), asigură Melgarejo. Cele trei elemente sunt strâns legate şi funcţionează în mod coordonat.

‘În Finlanda 80% din familii merg la bibliotecă la sfârşitul săptămânii’, spune psihologul catalan, potrivit căruia stimularea lecturii acasă este fundamentală. Sistemul social finlandez contribuie prin numeroase ajutoare oficiale acordate familiilor care îşi pot coordona programul de muncă cu creşterea copiiilor. În Finlanda există o moştenire culturală luterană a responsabilităţii bazate pe disciplină şi efort, stimulată şi de mediul climatic care îi obligă să rămână în casă în perioada rece. Este totuşi un punct comun cu alte ţări vecine, precum Suedia sau Danemarca, mai avansate economic, dar care figurează câteva locuri mai spate în clasamentul PISA. ‘Nu variabilele socio-economice sunt cele determinante’, adaugă Melgarejo.

Deosebirea stă în calificarea profesorilor, mai ales la cursurile primare. ‘Finlandezii consideră că tezaurul unei naţiuni sunt copiii iar pentru educaţia lor recurg la cel mai buni profesionişti din ţară’, spune psihologul catalan. Cei mai buni docenţi predau la cursurile primare unde se deprind elementele fundamentale care vor sta la baza educaţiei viitoare. Se consideră că la vârsta de 7 ani copilul este într-o fază manevrabilă, când se realizează conexiunile mentale fundamentale care îi vor structura întreaga viaţă. Este esenţială selecţionarea celor care îl vor călăuzi în acest proces. Pentru a fi învăţător este nevoie de o medie bună la bacalaureat şi de o mare doză de sensibilitate socială / participare activă, voluntariat etc/.

Fiecare universitate îşi selectează candidaţii printr-un interviu pentru a estima capacitatea de comunicare şi de empatie. Se cere rezumatul unei lecturi dintr-o carte, explicarea unei teme în faţa clasei, o demonstraţie de aptitudini artistice, o probă de matematică şi alte aptitudini tehnologice. ‘Este cel mai greu examen din ţară’, asigură Melgarejo. Procesul de selecţie pretinde candidatului diplome şi perioade practice.

Nu întâmplător profesorii sunt bine apreciaţi social în Finlanda. ‘Este o onoare să fii învăţător la şcoala primară’, spune el. Finlanda alocă între 11 şi 12% din bugetul statului şi primăriilor pentru a finanţa modelul său. Este o politică inteligentă care dă roade, fără presiunile din Coreea sau Japonia, alte ţări situate pe primele locuri în PISA.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.