Tone de droguri zac în „depozitul” Poliţiei Române în aşteptarea deciziei definitive a instanţelor

0 12

Procesele în care sunt implicaţi traficanţii de droguri şi care pot dura uneori câţiva ani adună în „depozitul” Poliţiei Române tone de droguri ce nu pot fi distruse până la decizia definitivă a instanţelor.

Poliţiştii antidrog împreună cu procurii DIICOT organizează lunar zeci de acţiuni pentru combaterea traficului de droguri şi ridică de la suspecţi sute de kilograme de substanţe psihoactive. Mai departe însă, judecătorii, din cauza complexităţii cauzelor, de multe ori sunt nevoiţi să ţină ani de zile un proces pe rol până decid soarta celor implicaţi în dosar. Abia în momentul în care traficanţii primesc condamnare definitivă în instanţă poliţiştii pot demara, în sfârşit, procedura de distrugere a drogurilor care zac în „depozitul” Inspectoratului General al Poliţiei Române.

„Din momentul ridicării drogurilor şi până la decizia definitivă a instanţei pot trece câteva luni sau câţiva ani şi abia apoi putem distruge drogurile. Depindem de hotărârea definitivă şi irevocabilă a instanţelor de judecată. Legea nu prevede un termen de distrugere a drogurilor. Sunt multe cazuri în care procesul de judecare a persoanelor implicate durează mai mulţi ani iar la rămânerea definitivă a sentinţei judecătoreşti se dispune de către magistraţi confiscarea şi distrugerea drogurilor, fapt pentru care, periodic, zeci şi chiar sute de kilograme de droguri sunt distruse”, a explicat un ofiţer antidrog de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate Bucureşti.

Timpul de soluţionare a dosarelor în instanţă este foarte important. În câţiva ani, „depozitul” Poliţiei se poate transforma într-o „colecţie” impresionantă de cocaină, heroină, ecstasy şi alte droguri considerate ilegale. Autorităţile aşteaptă ca magistraţii să se pronunţe definitiv şi irevocabil în mai multe dosare în care sunt implicaţi traficanţii de droguri şi abia apoi trec la demararea procedurii de incinerare a substanţelor confiscate de-a lungul timpului.

Potrivit unor informaţii transmise de Poliţia Română, în cursul anului trecut, statul, prin Ministerul Administraţiei şi Internelor, a cheltuit peste 12.000 de lei pentru a distruge aproximativ patru tone de droguri (3.380 kg droguri şi 520 kg precursori de droguri).

Indiferent de soluţia pe care o dă instanţa într-un dosar în care sunt implicate persoane suspectate de trafic de droguri, substanţele respective sunt distruse la finalul procesului.

Sutele de kilograme de droguri ridicate lunar de poliţişti sunt depozitate în Camera de corpuri delicte de la Inspectoratul General al Poliţiei Române.

„Practic, după capturarea propriu-zisă a drogurilor, acestea sunt duse la laboratorul de profil din cadrul IGPR, unde sunt expertizate. Se stabileşte dacă sunt sau nu droguri iar în condiţiile în care sunt droguri incriminate de legislaţia în vigoare, cantitatea de droguri care rămâne în urma analizei de laborator se depozitează la Camera de corpuri delicte, un spaţiu de depozitare special de la IGPR. Ele se păstrează acolo, inclusiv contra-probele rezultate, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti în legătură cu cazul respectiv. În momentul în care instanţa s-a pronunţat definitiv, distrugerea se efectuează conform legii de bază (Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri) de o societate specializată, în prezenţa unei comisii formate din reprezentanţi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Mediului, Agenţiei Naţionale Antidrog, un specialist din cadrul formaţiunii centrale de la IGPR şi gestionarul de la Camera de corpuri delicte”, a spus ofiţerul antidrog.

„Depozitul” în care se află drogurile este la fel de bine păzit ca instituţiile statului unde îşi desfăşoară activitatea demnitarii de rang înalt. Nimeni nu intră în Camera de corpuri delicte, nimeni nu poate atinge măcar pachetele sigilate în care se află drogurile.

Transportul drogurilor presupune o procedură complexă, reglementată de normele legale în vigoare. Până a fi distruse de societăţile specializate, substanţele urmează un traseu bine stabilit: de la suspecţi în laborator şi apoi în Camera de corpuri delicte.

„Transportul de la locul unde s-a constatat fapta până la laborator se face de către poliţia antidrog, de specialişti care sigilează drogurile şi le transportă către laborator. Apoi, din laborator, substanţele care rămân sigilate se duc la Camera de corpuri delicte. Există un sistem foarte bine pus la punct. Spaţiul de depozitare din Camera de corpuri delicte este foarte sigur, este supravegheat, sigilat iar accesul în interior este strict definit. Transportul drogurilor se face în ambalaje sigilate şi sub pază armată. În România nu s-au înregistrat evenimente legate de aceste activităţi”, a precizat ofiţerul antidrog.

După ce stau o perioadă îndelungată în „depozitul” Poliţiei Române, drogurile îşi pierd din greutatea iniţială din cauza consistenţei chimice. Astfel, un pachet care conţine un kilogram de cocaină poate cântări, după cinci ani, cu câteva grame mai puţin.

Una dintre cele mai mari capturi de droguri a fost înregistrată în anul 2009, la Constanţa, de unde oamenii legii au ridicat peste o tonă de cocaină. Drogurile erau aduse din Brazilia iar cele trei persoane care încercau să le introducă în ţară au ascuns ”marfa” în containere încărcate cu cherestea.

La sfârşitul anului 2009, au fost distruse, prin incinerare, aproape trei tone de droguri de risc şi de mare risc: cocaină, heroină, opium, canabis şi rezină de canabis, dar şi comprimate ecstasy. Drogurile proveneau din confiscări realizate în perioada 2001-2006, în dosarele de trafic de droguri instrumentate de procurorii DIICOT.

Anual, sute de persoane sunt trimise în judecată pentru trafic de droguri şi tot atâtea primesc ulterior, în instanţe, condamnări definitive. Unele, în câteva luni, altele, în câţiva ani.

Potrivit unor informaţii DIICOT din anul 2007 şi până în 2010, instanţa a soluţionat mai multe dosare importante în care au fost implicate persoane a căror activitate a fost îndelung urmărită de anchetatori. Inculpaţii – iranieni, turci, spanioli sau români – au fost trimişi în judecată de procurori pentru trafic de droguri.

Astfel, în anul 2007, au fost soluţionate două dosare în care vinovaţii au primit 20 şi, respectiv, 15 ani de închisoare iar alte trei persoane au fost condamnate definitiv la 15 sau 18 ani de detenţie. În anul 2008, instanţa a dat sentinţă definitivă într-un dosar în care persoanele implicate în trafic de droguri au primit 16 ani de închisoare iar alte două au fost condamnate la câte 15 ani de închisoare. În 2009, magistraţii au soluţionat un alt dosar în care erau implicate mai multe persoane, acestea fiind condamnate la 15 ani de detenţie. În urmă cu doi ani, judecătorii s-au pronunţat pentru 15 ani de închisoare în cazul unei persoane propuse pentru arestare de procurori pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri.

În acelaşi timp, există instanţe care au şi acum pe rol procese în care sunt implicaţi traficanţii de droguri. De exemplu, pe masa judecătorilor există un dosar din 2009 şi altul din 2010 în care inculpaţii nu au primit încă sentinţe definitive.

De la începutul anului 2011, procurorii DIICOT au trimis în judecată pentru trafic de droguri peste 1.000 de persoane, dintre care 615 se află în arest preventiv.

Numai procurorii din Bucureşti au trimis în judecată în ultimul an 272 de persoane, cei de la Serviciul Teritorial Cluj, 125 de persoane, iar procurorii DIICOT Constanţa, 88 de persoane.

Înainte de a-i trimite în judecată, anchetatorii ridică de la suspecţi, în fiecare an, tone de droguri a căror valoare de piaţă înregistrează sume exorbitante. Astfel, anul trecut, procurorii DIICOT au confiscat droguri în valoare de 15 milioane de euro.

Chiar dacă România este o ţară de tranzit în ceea ce priveşte drogurile, combaterea traficului şi a consumului acestora reprezintă în continuare principalele preocupări ale anchetatorilor pentru reducerea infracţionalităţii.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata