Rezervele de gaze şi petrol ar putea salva economia Greciei?

0 24

Toată lumea ştie că datoria Greciei este scăpată de sub control, dar puţini ştiu că ţara este un producător de petrol, deşi producţia sa este minimă: 2000 de barili pe zi, adică 0,5% din totalul nevoilor sale.

Totuşi, în anii ’80, Grecia a produs 30.000 de barili pe zi, adică 12% din consumul său, din câmpurile petroliere aflate de-a lungul coastei Kavala, din nordul Mării Egee, relatează Worldcrunch.com.

Depozitele de petrol nu sunt ceva nou pentru Grecia. Herodot a scris despre ele în secolul 5 î.Hr.: “Am văzut smoală scoasă dintr-un lac de pe insula Zakynthos. Au scufundat în lac un stâlp, cu o ramură de mirt fixată la capăt, şi au extras smoala care se agăţa de mirt, care are mirosul asfaltului”.

Lucrurile nu mai sunt atât de simple acum, după trecerea secolelor… La sfârşitul anilor ’90, au existat încercări nereuşite de forare în vestul Greciei, în special în Golful Patras, acolo unde este localizată insula Zakynthos. Ulterior, forajul s-a oprit pentru aproape 15 ani. Grecia nu a încercat să exploreze alte depozite de petrol, preferând să împrumute bani pentru a plăti pentru petrolul de care are nevoie, crescând şi mai mult datoria ţării.

Între timp, Israelul şi Ciprul au fost ocupate cu descoperirea depozitelor de gaze în apele adânci din jurul lor. Vecina Albania a implementat platforme petroliere. Grecia s-a decis să relanseze propria explorare de petrol şi gaze de-abia la sfârşitul anului 2011, după ce a fost pusă faţă în faţă cu o criză economică tragică.

Grecia a început recent să accepte licitaţii pentru explorarea celor trei regiuni care au arătat deja un potenţial mare la sfârşitul anilor ’90: Ionnina, cel mai mare oraş din regiunea Epirus din nord-vestul Greciei, în apropiere de graniţa albaneză, în Marea Ioniană, în Golful Patras şi în Katakolo.

Este cunoscută existenţa unor depozite petroliere în Katakolo, dar sunt mici, în jur de patru milioane de barili pe zi. Estimările pentru Ionnina şi Golful Patras sunt de 50-100 de milioane de barili pe zi.

Aşa cum era şi normal, companii petroliere majore nu s-au grăbit să liciteze pentru aceste depozite greceşti. Principalii doi candidaţi sunt greci: Hellenic Petroleum, cu legături cu Melrose din Italia şi Edison din Marea Britanie, şi Energean Oil&Gas, care exploatează deja depozitul Kavala, în parteneriat cu Schlumberger.

Compania britanică Chariot licitează în regiunea Epirus, iar guvernul grec a anunţat deja că a mai selectat câteva alte zone ale ţării care vor fi în curând deschise pentru licitaţie.

 

  • Adânc în apele Mării Mediterane

Dar din moment ce Israelul şi Ciprul au descoperit rezerve de petrol în Marea Mediterană, apele de lângă coasta sudică a Cretei sunt cele mai căutate de investitori. În septembrie, compania norvegiană Petroleum Geo Service a fost aleasă să efectueze sondaje seismice pe 220.000 de kilometri pătraţi din mare.

“Aceste studii vor dura aproximativ 18 luni. În 2014, vom şti dacă există vreo şansă de descoperire a petrolului sau a gazelor în această zonă. Apoi, guvernul va putea deschide licitaţia pentru drepturile de forare. După aceea, vom aştepta încă 5-7 ani pentru a vedea rezultate”, spune Theodore Tsakiris, cel care se află în fruntea programului de geopolitică a energiei pentru Eliamep.

Geologul Elias Konofagos crede că cea mai promiţătoare regiune este localizată în sudul Cretei, în direcţia Libiei. “Dacă sunt depozite, majoritatea dintre ele se află în apele adânci. Am comparat datele geologice din sudul Cretei cu altele din zone asemănătoare, precum Venezuela sau Timor, unde au fost descoperite depozite de gaze şi petrol”.

Având în vedere asemănările cu Marea Levantină, unde depozitele israeliene şi cipriote au fost descoperite, Konofagos crede că acestea sunt în mare parte depozite de gaz, care cel mai probabil se află la o adâncime de 1500-2000 de metri.

“În fiecare an importăm gaze şi petrol în valoare de 12-14 miliarde de euro. Aceasta este  suma pe care creditorii Greciei vor ca ţara să o economisească prin implementarea măsurilor de austeritate”, spune Konofagos, regretând că ţara sa a pierdut 15 ani aiurea.

Următorii câţiva ani vor fi cruciali pentru explorare. Astăzi este aproape imposibil să spui dacă există sau nu depozite importante şi dacă acestea pot fi exploatate. Însă directorul executiv de la Energean, Mathios Rigas, avertizează că acest avantaj ar putea fi valorificat doar dacă pe teritoriul ţării încep să se schimbe condiţiile.

“Dacă studiile seismice arată că există gaz şi petrol în Marea Mediterană şi că putem începe producţia în Epirus şi Marea Ioniană, anumite lucruri vor trebui să se schimbe”, spune Rigas. “Dacă piaţa internaţională va avea impresia că are în continuare de a face cu vechea modalitate grecească de realizare a lucrurilor, cu lipsa de transparenţă, nimeni nu va fi interesat”, adaugă acesta.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata