A doua rectificare bugetară pe 2012 este fundamentată pe o creştere economică de 1%

0 10

A doua rectificare bugetară pe anul 2012 este fundamentată pe o creştere economică revizuită în scădere la 1%, faţă de nivelul de 1,2% luat în calcul la prima rectificare bugetară, în august 2012, în timp ce bugetul iniţial a fost construit pe o creştere de 1,8-2,3%, potrivit proiectului de ordonanţă privind rectificarea bugetară, publicat de Ministerul Finanţelor Publice.

‘Evoluţia activităţii economice din primele luni ale anului 2012, care relevă continuarea creşterii economice în condiţii de stabilitate macroeconomică şi financiară, ceea ce susţine o creştere a Produsului Intern Brut de circa 1% în anul 2012, faţă de 1,8-2,3% cât se estima la elaborarea legii bugetului de stat şi un Produs Intern Brut în valori nominale de 607,3 miliarde lei, faţă de 579,6 miliarde lei cât s-a estimat iniţial. Majorarea valorii nominale a Produsului Intern Brut a avut la bază recalcularea acesteia pentru anii 2009 şi 2010 şi publicarea datelor provizorii pentru 2011, de către Institutul Naţional de Statistică’, se arată în nota de fundamentare a proiectului de rectificare bugetară.

În primul semestru din 2012 Produsul Intern Brut s-a majorat, în termeni reali, cu 0,7% faţă de semestrul I 2011. Creşterea din primul semestru s-a bazat, în principal, pe evoluţia pozitivă a formării brute de capital fix, care a înregistrat un spor de 14,3%, în timp ce creşterea consumului final a fost de 0,8% (ca urmare a creşterii cu 1,1% a consumului privat şi a reducerii cu 2,8% a consumului public).

A doua rectificare bugetară are în vedere continuarea Acordului Stand-by de tip preventiv, dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, intrat în vigoare la sfârşitul lunii martie 2011, care prevede continuarea procesului de consolidare fiscală şi a reformelor structurale începute sub anteriorul program, pentru stimularea creşterii economice şi a participării sectorului privat în economie, necesitatea asigurării fondurilor necesare unor ordonatori principali de credite în vederea desfăşurării normale a activităţii acestora până la finele anului, necesitatea asigurării de fonduri suplimentare în vederea susţinerii proiectelor de investiţii, a sumelor necesare pentru finanţarea cheltuielilor cu drepturile asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau a indemnizaţiilor lunare, a fondurilor necesare desfăşurării normale a activităţii unităţilor administrativ-teritoriale până la finele anului, a fondurilor necesare plăţii arieratelor în anumite domenii de activitate, precum şi a sumelor necesare unei bune absorbţii a fondurilor europene.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata