Valoarea totală a incidentelor de plată înregistrate la CIP a crescut cu 29%

0 15

– Valoarea medie a unui instrument refuzat la plată este de peste 44.000 lei

– Rata creditelor neperformante acordate companiilor a ajuns la 17,4%

Lipsa lichidităţilor din piaţă conduce la o încasare dificilă a creanţelor proprii şi determină companiile să caute soluţii cu ajutorul cărora să se protejeze împotriva unor dezechilibre financiare ale partenerilor, care ar produce efecte directe asupra propriilor afaceri.

Analiza detaliată şi compararea mai multor indicatori cu ajutorul cărora „Coface” monitorizează periodic evoluţia comportamentului de plată al companiilor arată o restrângere a lichidităţii aflate la dispoziţia companiilor în anul 2012, situaţie care s-a accentuat în ultima perioadă.

Primul semnal al problemelor de lichiditate a fost dat de indexul de plăţi „Coface”, care indică o creştere de 90% în 2012 faţă de 2011, a numărului incidentelor de neplată raportate de parteneri către „Coface”, în calitate de asigurator al creanţelor companiilor. Acest index arată care este volumul neplăţilor înregistrate de partenerii „Coface” în relaţia cu clienţii lor şi este un indicator ce reflectă fidel situaţia lichidităţii din piaţă (transmiterea informaţiilor către „Coface” privind incidentele de neplată este realizată la maximum 30 de zile de la scadenţă).

  • În anul 2012 se resimte o înrăutăţire a comportamentului de plată şi în rândul companiilor medii şi mari. Se înregistrează totodată o scădere a tranzacţiilor între companii realizate prin instrumente de plată.

Dincolo de creşterea abruptă a numărului incidentelor de neplată, un alt element important de luat în considerare este faptul că printre incidentele de neplată notificate s-au regăsit firme medii şi mari, cu cifra de afaceri de peste 10 milioane de euro. Acest lucru întăreşte ideea conform căreia, în acest an, companiile mari sunt mai puternic afectate de problemele de lichiditate, comparativ cu anul anterior. Conform ultimelor date publicate de instituţii financiare precum BNR, MFP sau INSSE, se extrag concluzii similare.

Astfel, în primele 8 luni ale anului 2012 valoarea incidentelor de plată înregistrate la Centrala Incidentelor de Plăţi a crescut cu 29%. Aceste incidente reprezintă cecuri şi bilete la ordin nedecontate datorită lipsei de lichidităţi la emitent. Este interesant de menţionat faptul că valoarea medie a unui instrument refuzat a crescut cu 72%, la peste 44.000 lei, în condiţiile în care această creştere valorică se produce în ciuda scăderii cu 25% a numărului incidentelor de plată.

Volumul tranzacţiilor realizate prin instrumente de plată a scăzut în ultimii ani, contracţia înregistrată în 2011 fiind de 25% faţă de anul anterior, situaţie ce reflectă pe de o parte un volum mai mic de tranzacţii între companii, şi totodată o prudenţă mai ridicată a companiilor în a emite instrumente de plată (în condiţiile unui cash-flow incert şi în încercarea acestora de a evita emiterea de instrumente care ar putea fi lipsite de acoperire).

Urmărind cauzele restrângerii lichidităţii, este necesar să analizăm datele ce reflectă evoluţia principalelor surse de finanţare pentru companii. Astfel, cererea de credite noi măsurată prin intermediul numărului de interogări transmise de bănci către Centrala Riscurilor Bancare, arată o scădere a numărului de interogări cu 21% în 2012 faţă de perioada similară din 2011 (în condiţiile în care comparativ cu anul 2008, numărul de interogări la CRB a scăzut cu 90%).

Această evoluţie arată că deşi lichiditatea este slabă, companiile sunt reticente faţă de accesarea de noi credite pentru susţinerea activităţii, şi totodată lipsa încrederii acestora în succesul unui asemenea demers. Mai mult decât atât, majoritatea companiilor sunt deja îndatorate, având o pondere ridicată a datoriilor în structura capitalului, iar potenţialul de finanţare suplimentară este marginal.

Evoluţia creditelor neperformante acordate companiilor, arată că după un avans al ratei creditelor neperformante de 17 procente în 2011, ajungându-se la o rată de până la 14,4% în decembrie 2011, în primele 9 luni ale lui 2012, rata a crescut deja cu 20 de procente, situându-se la 17,4%. Avansul a fost alimentat de creşterea creditelor neperformante în special pe segmentul de IMM-uri.

În schimb, deşi reprezintă mai puţin de 0,1% ca şi pondere numerică în totalul firmelor active (la sfârşitul anului 2011 doar 491 companii aveau cifra de afaceri peste 50 de milioane de euro), ponderea restanţelor înregistrate de către marile corporaţii în totalul restanţelor companiilor active era de aproape 10% la sfârşitul lunii iulie 2012, în creştere cu aproape 50 de procente faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

Această creştere este determinată de valoarea superioară a creditelor contractate de către marile corporaţii şi de creşterea incidentelor de plată înregistrate de aceste companii comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior.

  • Investiţiile pe termen lung sunt direct impactate de înrăutăţirea condiţiilor de finanţare. Companiile mici şi mijlocii au un potenţial de finanţare limitat, iar companiile medii şi mari înregistrează vulnerabilităţi faţă de şocurile externe

Înrăutăţirea condiţiilor de finanţare din ultimii doi ani de zile a avut un impact direct asupra investiţiilor pe termen lung. Astfel, toate categoriile de companii înregistrează o contracţie a ponderii activelor imobilizate în totalul activelor (efectul deprecierii activelor este eliminat prin considerarea valorilor procentuale), companiile fiind constrânse să-şi reducă spectrul temporal al investiţiilor pe un orizont mai scurt, pe fondul deprecierii fondului de rulment.

Analizând evoluţia indicatorilor financiari ai companiilor pe clase de mărime, se observă o serie de factori care indică potenţialul de finanţare limitat al firmelor mici şi mijlocii, precum şi creşterea gradului de vulnerabilitate înregistrat de companiile mari şi medii faţă de şocurile externe.

Astfel:

  • Firmele cu o cifră de afaceri sub un milion de euro înregistrau la sfârşitul anului 2011 cel mai ridicat grad de îndatorare (80%, calculat ca pondere în total active) şi cea mai scăzută susţinere din partea acţionarilor (sub 18% pondere a capitalurilor în total active).
  • Companiile medii şi de mari dimensiuni au înregistrat de asemenea, o creştere a gradului de îndatorare pe fondul deprecierii activelor şi deteriorarea capacităţii de autofinanţare, prin scăderea sau plafonarea profiturilor şi lipsa aporturilor suplimentare de capital adus de către acţionari.
  • Deşi într-o uşoară îmbunătăţire în ultimii doi ani, companiile cu o cifră de afaceri sub un milion de euro, înregistrează pierderi la nivelul întregului sistem, rata cumulata a profitului net fiind de -2% din vânzări.
  • Companiile medii au înregistrat în anul 2011 creşteri marginale nesemnificative ale profiturilor ca pondere în vânzări comparativ cu anul anterior, în timp ce marile corporaţii au înregistrat profituri în scădere.
  • Perioada de recuperare a creanţelor, un indicator extrem de important referitor la lichiditatea companiilor, a avut o evoluţie mixtă în 2011 (înrăutăţire pentru microîntreprinderi şi o uşoară îmbunătăţire pentru companiile medii şi mari), însă estimăm că la nivelul anului 2012 a avut loc o înrăutăţire a acestui indicator pentru toate categoriile de companii.

Analiză realizată de „Coface România”

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata