Neagu (Bergerat Monnoyeur): Piaţa construcţiilor ar putea să scadă sub nivelul din 2011

0 12

Liviu Neagu, general manager Bergerat Monnoyeur România & Moldova a acordat un interviu Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES în care a vorbit despre piaţa construcţiilor şi a vânzărilor de utilaje. Oficialul Bergerat Monnoyeur România & Moldova susţine că taxa pe valoarea adăugată reprezintă, mai ales pentru companiile mici, un obstacol în programul de achiziţie a utilajelor de construcţii.

AGERPRES: Ultimele date ale Institutului National de Statistică arată o creştere de 4,9% a volumului de lucrări de construcţii. Care sunt datele pe care le vedeţi în piaţă?

Liviu Neagu: Lucrurile se prezintă un pic diferit faţă de primele două trimestre ale anului şi faţă de anul 2011. În 2011 piaţa de construcţii, aş spune eu, optimismul constructorilor era în creştere, s-a menţinut şi în primele două trimestre din 2012, dar nu s-a confirmat în T3, iar perspectivele pentru T4 nu sunt deloc optimiste. Avem două etape, două perioade distrincte în decursul anului, deci un avans în primul semestru dar care va fi, să spunem, frânat şi probabil că dacă piaţa contrucţiilor va termina anul 2012 la nivelul din 2011 va fi un lucru bun. În momentul de faţă estimările sunt că piaţa contrucţiilor ar putea să scadă un pic sub nivelul din 2011, dacă vorbim, pur şi simplu de constructori.

S-au dezvoltat proiectele care au beneficiat de subvenţiile europene, gen Coridorul 4, proiectele care au fost pe partea de tratare a deşeurilor, elemente care au adus vigoare în anumite zone şi pentru anumiţi constructori. Din punct de vedere al construcţiilor rezidenţiale afectează mai puţin activitatea noastră ca şi furnizor de utilaje, distribuitor, dar şi acolo este o uşoară revigorare în anumite zone, mai ales în zonele cu potenţial economic deosebit. Din păcate alte investiţii mari, majore, nu au fost făcute.

Sunt unele pe hârtie dar sunt într-un stadiu atât de incipient încât ne temem să vorbim de ele că vor fi deschise anul viitor. Rămânem cu o parte plină şi una goală a paharului, un prim semestru care a fost încurajator şi un al doilea pe care îl simţim, din păcate, slab.

AGERPRES: Demararea programului Prima casă s-a văzut în vânzările de utilaje?

Liviu Neagu: Dezvoltatorii imobiliari sigur că au cumpărat anumite terenuri, au investit. Nu neapărat ei sunt cei care au construit ansamblurile rezidenţiale respective. Au fost subcontractanţi. De regulă dezvoltatorul imobiliar nu a fost, în acelaşi timp, şi constructorul pentru programul Prima Casă. Au fost vânzări făcute către subantreprenori.

Din păcate nici programul Prima Casă nu a adus un volum mare de lucrări şi atunci nici subantreprenorii, constructorii, nu au investit foarte mult în partea de utilaje pe acest segment. Prima casă, din punct de vedere al vânzărilor de utilaje, nu a însemnat un plus evident. Sigur, a constat în cadrul economiei, pentru a da oxigen constructorilor dar nu putem să facem o paralelă directă între evoluţia programului şi vânzările de utilaje din România.

AGERPRES: Cum sunt achiziţionate utilajele de construcţii în piaţă?

Liviu Neagu: Piaţa este împărţită în două, poate chiar în trei. Primul segment se bazează pe achiziţiile ce se bazează pe subvenţiile europene. Acestea permit anumitor companii, în funcţie de programul la care ei aderă, să-şi sporească competitivitatea, sau, în anumite cazuri, să creeze chiar companii noi. În aceste două situaţii firma de construcţii poate să cumpere utilaje. Numai utilaje noi. Această achiziţie este subvenţionată între 50-100% fie numai pe baza subvenţiilor europene, fie şi cu participarea statului.

Partea de TVA nu este subvenţionată, fapt care pentru firmele mici reprezintă un impediment. Dacă sunt mici sau nou create nu au valoarea de TVA, dar aici avem soluţii pentru ei. Această parte de subvenţii reprezintă cam 2/3 din piaţă, lucru esenţial în momentul de faţă pentru România. Dacă vorbim şi de proiectele de infrastructură, de vânzările de utilaje vedem că influenţa acestor fonduri europene, subvenţii europene, într-o formă sau alta, este puternică. Probabil că ne-ar fi fost mult mai rău dacă nu am fi avut, la nivel de ţară, aceste subvenţii europene.

Probabil că ne-ar fi fost mult mai bine dacă absorbţia fondurilor europene ar fi fost mai mare faţă de cea care este înregistrată în momentul de faţă. Sperăm ca partea administrativă legată de subvenţiile europene să se amelioreze pentru că anumite discuţii la care am participat aceasta a fost una din marile probleme.

Deci partea administrativă, partea care îi împiedică pe oameni să îşi dezvolte proiectul şi, ca în orice afacere, dacă nu eşti atunci omul potrivit la locul potrivit cu business planul potrivit, peste un an sau peste doi altcineva poate să vină, poate să fie în locul tău şi atunci proiectul pe care tu l-ai iniţiat în 2010 dacă este să îl implementezi în 2012 sau 2013 probabil că datele din piaţă sunt schimbate. Aici sperăm şi ca români şi ca lucrători pe piaţa construcţiilor ca această parte de de fonduri europene să fie accelerată. Este greu dar îmi păstrez optimismul că mai rău de atât cu greu ar putea să mai fie în viitor.

AGERPRES: Ce ar trebui să facă statul pentru a creşte volumul investiţiilor străine directe?

Liviu Neagu: Dacă vrem să creştem investiţiile trebuie să oferim ceva. Pe lângă ceea ce poate oferi statul ca facilităţi, să spunem, fiscale sau alte ajutoare când vorbim de investiţii greenfield mai ales, că acestea sunt cele care vor conta mai mult, în acelaşi timp trebuie să fie avantajul infrastructurii. Infrastructură nu înseamnă numai birouri de clasă A, înseamnă şi autostrăzi, şi centura Bucureştiului să se poată circula uşor, înseamnă şi partea de cale ferată, şi partea de locuri de parcare, înseamnă tot.

Este păcat că pe o perioadă de 6-7 ani un buget alocat de comunitatea europeană de aproximativ 20 miliarde de euro să nu fie folosit pentru a implementa proiecte ce pot ridica, uşor, uşor, România. Este o lumină care ni se dă şi trebuie să profităm, este o direcţie. Trebuie să investim acolo unde sunt bani.

AGERPRES: Care este problema companiilor mici legată de taxa pe valoarea adăugată la achiziţia de utilaje de construcţii?

Liviu Neagu: TVA reprezintă, mai ales pentru companiile mici, un obstacol în programul de achiziţie. Cumpărătorul trebuie să prezinte, în primul rând, dovada că a achiziţionat şi a plătit integral utilajul respectiv şi abia după un interval de timp, care durează destul de mult, este rambursat.

TVA nu este eligibil pentru rambursare, deci trebuie, pe măsură ce se adună, să fie recuperat. Noi îi ajutăm pe cei care doresc să investească prin programe de finanţare, fie sub formă de credit şi, în acelaşi timp, le asigurăm o punte pentru partea de TVA. Prin intermediul Cat Financial putem să le oferim această facilitate pe care aproximativ jumătate din cei care au achiziţionat pe baza subvenţiilor europene au folosit-o.

AGERPRES: Cum sunt vânzările Bergerat Monnoyeur în acest an?

Liviu Neagu: Faţă de anul trecut lucrurile stau un pic diferit în sensul în care în 2012 au avut o pondere mai mare utilajele mici. Deci foarte puţine vânzări pe utilaje medii şi mari, deci ponderea fost mai mare pe utilajele mici. Din punct de vedere al cifrei de afaceri un pic mai puţin decât anul trecut, din punct de vedere al vânzărilor, ca număr de utilaje, mai bine ca în 2011. Grupul, în continuare, se prezintă bine, foarte bine, rezultatele din România sunt bune, asta ne face să ne păstrăm optimismul, dar în acelaşi timp trebuie să fim precauţi în toate acţiunile ce urmează să fie întreprinde.

În linii mari vom avea acelaşi nivel al profitului ca şi anul trecut. Ca şi cotă de piaţă am mai crescut, faţă de anul trecut. Suntem în continuare lideri. Noi estimăm că am mai recuperat încă 3% din piaţă în primele 9 luni ale anului. Chiar dacă maşinile sunt scumpe oamenii, încet, încet, încep să aprecieze calitatea, să îşi dea seama că nu preţul este cel care contează, ci costul de operare al utilajelor şi apoi producţia şi productivitatea realizată cu utilajele respective. Totul se bazează pe relaţia de parteneriat pe termen lung.

Contează partea de finanţare pe care o oferim, partea de service. Avem două ateliere proprii de service, unul la Bucureşti şi celălalt la Timişoara. Mai avem 47 de ateliere mobile. Beneficiem de suportul a două platforme tehnice externe, una din Franţa şi cealaltă din Malaga. Avem un sistem de distribuţie al pieselor de schimb la nivel european. Ca număr de salariaţi, de anul trecut şi până acum avem peste 10% creştere de efectiv.

AGERPRES: Vă gândiţi la o extindere în perioada următoare?

Liviu Neagu: Sunt proiecte de extindere în funcţie de cum se va termina acest an şi de ceea ce va fi în primul trimestru al anului viitor. Vom decide dacă le vom implementa în 2013 sau le vom împinge un pic mai departe, dar mai devreme sau mai târziu vom continua să investim.

AGERPRES: Pe partea de infrastructură în agricultură vreţi să vă axaţi ceva mai mult?

Liviu Neagu: Sunt companii agricole care au nevoie şi de utilaje de construcţii şi probabil că pe viitor va însemna un segment important, pentru că dacă te duci cu combina în care ai investit câteva sute de mii de euro şi mergi pe un drum plin cu gropi şi ai stricat combina când trebuie să te duci la treierat, ai o mare problemă. Dar dacă ai treierat şi nu ai ceea ce îţi trebuie pentru de descărca, a încărca, în zona silozului sau când scoţi din siloz şi încarci în camioane, şi aşa mai departe, iarăşi ai o mare problemă. Sperăm să se dezvolte un program nou pe partea de irigaţii.

Sunt discuţii pe această temă. Avem un pământ care este foarte bun, dar din păcate nu îl folosim la maxim şi una din probleme este lipsa irigaţiilor, mai ales într-o vară secetoasă cum a fost aceasta. Din ce în ce mai mulţi jucători din piaţa agricolă se arată interesaţi de a dezvolta un sistem de irigaţii, într-o formă sau alta, şi acolo va fi nevoie de utilaje de construcţii, atât pentru reconstruirea sistemului de irigaţii cât şi pentru întreţinerea lui. Agricultura rămâne un segment de interes pentru noi.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata