FMI: Creşterea economică a României şi funcţionarea creditării interne, afectate de criza datoriilor

0

Dincolo de instabilitatea financiară, traiectoria de creştere a României şi funcţionarea creditării interne sunt puternic influenţate de evoluţiile din Europa Occidentală, orice intensificare a crizei din zona euro ar putea cauza un proces dezordonat de deleveraging (dezintermediere) a băncilor mamă, ceea ce ar putea avea un impact semnificativ asupra creşterii creditării sectorului privat în România, se arată în „Raportul de ţară” dat publicităţii miercuri de Fondul Monetar Internaţional, după misiunea de evaluare condusa de Erik de Vrijer, care s-a aflat la Bucureşti în perioada 31 iulie – 14 august.

Procesul de deleveraging al băncilor străine a fost până acum moderat şi ordonat în România, parţial şi datorită eforturilor Iniţiative europene de coordonare bancară. Corelaţiile estimate ridicate dintre preţurile activelor României şi costurile de creditare înseamnă că România este vulnerabilă în urma unei intensificări a crizei din zona euro.

Un proces dezordonat de deleveraging al băncilor străine riscă să ducă la o severă penurie de bani sau de credite, la presiuni asupra balanţei de plăţi şi pierderi de rezerve, o depreciere semnificativă, precum şi efecte negative asupra economiei.

Până acum a fost prevenit un proces excesiv de deleveraging în ţările din Centrul, Estul şi Sud Estul Europei (CESEE), parţial datorită Iniţiativei europene de coordonare bancară care a încurajat băncile mamă să-şi menţină expunerea la subsidiarele lor din regiune. Şi deciziile BCE de sprijinire a băncilor din zona euro au ajutat băncile din Europa Occidentală.

Comparativ cu alte pieţe emergente, Centrul, Estul şi Sud Estul Europei a înregistrat un proces mai amplu de deleveraging, de la colapsul Lehman Brothers în septembrie 2008, se arată în raportul FMI. România a fost puternic afectată de criza financiară din 2008/2009, dar şi recenta intensificare a crizei din zona euro, costurile de creditare au crescut, deşi rămân la un nivel mai scăzut faţă de Ungaria dar mai ridicat faţă de Bulgaria sau Polonia. Tensiunile politice interne din România au contribuit de asemenea la performanţa slabă a preţurilor activelor româneşti, precum şi la deprecierea leului.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.