Culturile modificate genetic tratate cu erbicide vor creşte de 15 ori, în următorii 14 ani

0

Culturile de porumb, sfeclă de zahăr şi soia din Uniunea Europeană, supuse la tratamente cu erbicide cu spectru larg, cum ar fi glifosatul, vor creşte de până la 15 ori, în următorii ani, fapt ce avea avea un impact negativ asupra biodiversităţii, motiv pentru care organizaţia Greenpeace a solicitat, vineri, în mod public, ca niciun fel de culturi modificate genetic rezistente la erbicide să nu fie autorizate la nivel european.

Potrivit studiului privind impactul introducerii în Uniunea Europeană a culturilor de porumb, sfeclă de zahăr şi soia modificate genetic, primul de acest fel, utilizarea glifosatului pe o perioadă de 14 ani, până în 2025, va dăuna biodiversităţii.

Astfel, în ceea ce priveşte porumbul, cea mai răspândită cultură şi în Europa, iniţiatorii studiului consideră că utilizarea erbicidelor cu scară largă de acţiune va creşte cu peste 1.000%, în timp ce folosirea altor tipuri de tratamente chimice va scădea cu 25%. În ansamblu, cantitatea de erbicide utilizată până în 2025 se va dubla, până la 33 de kilotone.

Totodată, la sfecla de zahăr, deşi se cultivă mai puţin decât porumb (în jur de 0,11%), realizatorii studiului sunt de părere că aceasta este o cultură intensivă din punct de vedere al utilizării erbicidelor. În scenariul numărul 1 al specialiştilor, utilizarea de glifosat va creşte cu 50%, dar folosirea acestuia va scădea din cauza diminuării prognozate a erbicidelor care nu conţin glifosat. De asemenea, în scenariul secundar, utilizarea glifosatului va creşte cu 380%, în timp ce în a treia versiune a specialiştilor, majorarea va fi de 220%.

În ceea ce priveşte soia, realizatorii studiului estimează creşteri ale cantităţii tratate cu erbicide, precum glifosatul, între 56% până la 1.500%.

Per total, creşterea folosirii glifosatului pentru toate aceste trei culturi va creşte cu până la 88%, conform proiecţiilor scenariului 1. Pe de altă parte, creşterea combinată a glifosatului va atinge peste 800%, cu o creştere totală a erbicidelor de peste 70%.

Glifosatul este un erbicid de spectru larg care a fost comercializat pentru prima oară de către compania Monsanto, sub denumirea Roundup, în anii 70. În prezent, glifosatul este produs sub diferite denumiri şi mărci de mai multe companii. La 20 de ani după ce acest erbicid a fost scos de pe piaţă, Monsanto a dezvoltat plantele modificate genetic (plantele Roundup Ready) care sunt rezistente la glifosat şi permit o aplicare mai larfă a erbicidului.

Studiul ‘Culturile rezistente la glifosat din UE’, prezentat, vineri, de Greenpeace, prezice schimbările la nivelul folosirii glifosatului de-a lungul unei perioade de 14 ani (2012-2025), pe baza experienţei din SUA.

La ora actuală, 26 de culturi modificate genetic sunt luate în considerare pentru a fi aprobate în Uniunea Europeană, 19 dintre acestea rezistând la le erbicide.

În 2009, forul european a adoptat o legislaţie care reglementează producţia şi licenţierea agriochimicalelor (Reglementarea CE, Nr. 1107/2009). Pe baza acestor criterii, pentru 22 dintre agrochimicalele autorizate în acest moment, inclusiv glufosinatul, licenţa de comercializare nu mai poate fi extinsă. Comisia Europeană ia în considerare autorizarea cultivării a 19 culturi modificate genetic rezistente la glifosat, la începutul anului 2013, se arată în concluziile cercetării citate.

Raportul citat a fost elaborat de către economistul agricol american dr. Charles Benbrook, profesor cercetător la Centrul pentru Agricultură Sustenabilă la Universitatea Washington State.

În prezent, statele membre ale Uniunii Europene încearcă să ajungă la un compromis în privinţa revizuirii legislaţiei pentru a oferi posibilitatea ca ţările să fie cele care să decidă restricţionarea sau interzicerea cultivării pe teritoriul lor a organismelor modificate genetic (OMG) autorizate la nivel european, în principal în urma opoziţiei unor state precum Franţa, Germania sau Marea Britanie.

Anul trecut, UE a importat circa 40 de milioane de tone de alimente şi furaje care conţin OMG-uri, peste 97% dintre acestea fiind utilizate în hrana animalelor în contextul semi-dependenţei industriei furajere a UE de importurile de soia şi porumb, potrivit datelor Eurostat furnizate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor /ANSVSA/.

La nivelul Uniunii Europene sunt autorizate pentru utilizarea ca aliment şi hrană pentru animale 38 de OMG, respectiv soia modificată genetic – trei tipuri, porumb modificat genetic – 23 tipuri, bumbac modificat genetic – şapte tipuri, rapiţă modificată genetic – trei tipuri, sfeclă de zahăr modificată genetic – un tip şi cartof modificat genetic – un tip.

În România, cadrul legal pentru implementarea legislaţiei europene a fost adoptat în totalitate în legislaţia naţională, sistemul de control oficial al OMG în România fiind structurat sub forma unei reţele coordonate de ANSVSA, care reuneşte Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului şi Pădurilor (prin Garda Naţională de Mediu) şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.