Colegiul Electoral din SUA, un sistem din secolul XVIII în vigoare în secolul XXI

0

Democratul Barack Obama şi republicanul Mitt Romney s-au străduit din răsputeri să-şi mobilizeze electoratul în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 6 noiembrie din SUA, însă ultimul cuvânt îl va avea Colegiul Electoral, într-un complex proces ce îşi are originile în secolul al XVIII-lea, semnalează, luni, EFE.

În Statele Unite ale Americii, cetăţenii nu îşi aleg în mod direct cei mai înalţi reprezentanţi, preşedintele şi vicepreşedintele, ci deleagă votul lor unui grup de 538 de electori, care iau decizia finală.

Colegiul Electoral este constituit din 538 de electori, număr care corespunde celor 435 de membri ai Camerei Reprezentanţilor şi celor 100 de senatori, plus trei reprezentanţi pentru Districtul Columbia, unde se află capitala ţării, Washington.

Fiecărui stat îi revine un număr de electori egal cu cel al ‘senatorilor’ săi federali (doi) plus numărul ‘reprezentanţilor’ săi federali (proporţional cu numărul de locuitori).

Sistemul i-a obligat pe candidaţii pentru prezidenţialele din 6 noiembrie a.c. să străbată ţara în lung şi-n lat, cu un deosebit interes pentru statele care nu au o opţiune clară pentru republicani sau democraţi, care pot fi determinante, precum Ohio.

Pentru a fi ales preşedinte, un candidat trebuie să obţină 270 de voturi electorale, adică, o majoritate simplă.

Candidatul care ar primi mai multe voturi populare în fiecare stat ar rămâne cu toţi electorii acestuia, de unde importanţa faptului de a câştiga, chiar şi la mică distanţă, în statele cu o populaţie mai numeroasă şi care aduc mai multe voturi electorale, precum California (55) sau Texas (38).

Excepţia o constituie Nebraska şi Maine, care distribuie votul electoral în mod proporţional între candidaţi, în funcţie de procentajul de sufragii obţinut de fiecare.

Acest sistem considerat anacronic, de unii, şi stâlp al democraţiei, de alţii, permite să ajungă la preşedinţie candidaţi cu mai puţine voturi populare decât oponenţii lor, cum s-a întâmplat în anul 2000 între candidatul republican, George W. Bush, şi cel democrat, Al Gore, adaugă EFE.

Atunci, George W. Bush a obţinut 271 voturi electorale adăugându-se cele 25 pe care le avea la acea dată Florida (care a urcat la 29 după recensământul din 2010), după o contestare şi o nouă numărare, deşi obţinuse la nivel naţional cu aproape jumătate de milion de voturi mai puţin decât Al Gore, care fără acest stat a obţinut doar 266.

Aceasta va fi prima confruntare electorală care va reflecta rezultatele recensământului din 2010: Arizona a avansat de la 10 la 11 electori, Florida are încă doi, în detrimentul altor state ca Iowa, care a pierdut unul, la fel ca Illinois şi Luisiana.

Odată desfăşurate alegerile şi cunoscută componenţa Colegiului Electoral, electorii se reunesc în prima zi de luni de după a doua zi de miercuri din decembrie în statul lor, pentru a alege în mod formal preşedintele şi vicepreşedintele.

Ulterior, trimit certificatele cu rezultatele din statul lor, iar la 6 ianuarie sau la o dată convenită de Congres, se reunesc în şedinţă comună Senatul şi Camera Reprezentanţilor pentru a anunţa voturile emise de fiecare stat şi a constata că sunt suficiente pentru a numi preşedintele şi vicepreşedintele.

Totuşi, ce s-ar întâmpla dacă Barack Obama şi Mitt Romney ar ajunge la egalitate la 6 noiembrie?, se întreabă EFE.

Dacă, de exemplu, ambii ar obţine 269 de voturi electorale, alegerea preşedintelui ar reveni Camerei Reprezentanţilor, însă, în acest caz, regula s-ar schimba.

Potrivit amendamentului 12 la Constituţie, fiecare stat ar avea un singur vot, indiferent de populaţie, fapt pentru care rezultatul ar fi determinat de cel care ar obţine mai multe state. În prezent, republicanii au mai mulţi membri în Congres în 33 de state, în timp ce democraţii îi depăşesc numai în 16 state, potrivit aceleiaşi surse.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.