Criza economică globală abia începe

4

Există semne din ce în ce mai puternice că economia globală este pe cale să intre într-o nouă perioadă de turbulenţe financiare, combinată cu o recesiune tot mai profundă, într-un număr tot mai mare de ţări, scrie Nick Beams în Globalresearch.ca.

În perioada imediat următoare a crizei economice globale, care a început în 2008, declanşată de prăbuşirea băncii americane de investiţii Lehman Brothers, guvernele din întreaga lume au acumulat datorii colosale, în timp ce au dat drumul în piaţă la trilioane de dolari pentru a preveni prăbuşirea totală a sistemului financiar. Întâlnirile G20 erau dominate de promisiuni care spuneau că nu va exista nicio întoarcere la condiţiile din anii ’30 şi asigurări că lecţiile istoriei au fost învăţate.

Informaţiile lui John Maynard Keynes, un economist britanic al anilor ’30 care a susţinut creşterea cheltuielilor publice pentru a combate depresiunea, au fost, deodată, din nou la modă.

Însă, o întorsătură bruscă a apărut în iunie 2010, atunci când o reuniune G20 a iniţiat un viraj la austeritate, accentuând necesitatea impunerii „unei consolidări bugetare“. Esenţa acestui program a fost recuperarea banilor oferiţi băncilor, prin reduceri masive ale cheltuielilor publice, în special cele pentru serviciile sociale.

 

Eşecul răsunător al QE

Totuşi, acest program a determinat o scădere a creşterii economice, ceea ce a dus la oportunităţi de profit reduse pentru marile corporaţii. Băncile centrale din jurul lumii au redus ratele dobânzilor la niveluri inferioare record şi apoi au iniţiat propriile versiuni ale relaxării cantitative (QE). În condiţiile unei economii reale stagnante, aceste măsuri erau îndreptate spre creşterea valorii activelor financiare, oferind astfel o nouă cale pentru diversele instituţii de finanţare să realizeze profituri speculative.

În timp ce programul QE şi echivalentele sale au fost proclamate drept un mijloc de prevenire a căderii într-o recesiune globală, practic, acestea nu au făcut nimic pentru a stimula economia reală. Singurul lor impact semnificativ a fost acela de a creşte profiturile prin manipulare financiară, cu ajutorul banilor extrem de ieftini furnizaţi de băncile centrale.

Însă acum există semne că o nouă etapă a căderii economice globale este în curs de desfăşurare, marcată de creşterea tendinţelor de recesiune, pe măsură ce impactul programului bancherilor dispare.

Preţurile acţiunilor din SUA, care au fost ridicate de programul QE, au început să scadă, în timp ce companiile raportează o scădere a vânzărilor şi profiturilor pe fondul anunţurilor potrivit cărora intenţionează să aplice reduceri ale locurilor de muncă. Săptămâna aceasta, companiile americane au evidenţiat o slăbire a cererii la nivel mondial, dar şi temerile generate de continuarea crizei financiare în Europa.

Dow Chemical a anunţat că va desfiinţa 2.400 de locuri de muncă, adică 5% din forţa sa de muncă la nivel global. De asemenea, reprezentanţii companiei au declarat că vor închide 20 de centrale şi vor reduce cheltuielile cu capitalul cu aproximativ 500 de milioane de dolari, estimând „o creştere lentă în viitorul apropiat“.

DuPont, cel mai mare grup chimic din SUA, a anunţat că va recurge la disponibilizarea a 1.500 de angajaţi şi va înregistra pierderi pentru cel de-al treilea trimestru. Compania a indicat o scădere bruscă a vânzărilor în regiunea Asia-Pacific, unde volumul era mai mic cu 10% în comparaţie cu un an în urmă, în condiţiile în care se presupunea că „pieţele emergente“ ar oferi o sursă alternativă pentru cererea globală.

 

Politicile Marii Depresiuni: aceeaşi Mărie cu altă pălărie

Per ansamblu, se estimează că profiturile şi câştigurile corporaţiilor americane vor scădea pentru prima dată, începând cu anul 2009. Cele mai recente informaţii privind economia SUA arată că PIB-ul a crescut cu o rată anuală de doar 2% în cel de-al treilea trimestru, cu mult sub cea necesară pentru a menţine nivelul ocupării forţei de muncă. Dacă nu ar fi existat efectul unei creşteri în cheltuielile bugetare pentru apărare, cifrele ar fi fost în mod semnificativ sub aşteptările pieţei.

În timp ce băncile centrale vor continua să pompeze bani pe pieţele financiare, aceste măsuri nu vor face nimic pentru a modifica situaţia actuală. Săptămâna aceasta, într-un discurs important, guvernatorul Băncii Angliei, Mervyn King, a declarat că fiecare creştere în ceea ce priveşte masa monetară a avut un impact negativ asupra economiei reale.

La reuniunile G20 din 2009, liderii guvernamentali au insistat că nu va exista nicio întoarcere la măsurile protecţioniste ale anilor ’30, care au avut un impact devastator asupra comerţului mondial.

Însă, programul QE produce tocmai versiunea secolului 21 a politicilor Marii Depresiuni. Inundaţia de bani din partea Rezervei Federale Americane a împins în jos valoarea dolarului american, afectând pieţele de export ale competitorilor săi şi conducând la dezvoltarea „războaielor valutare“, pe masură ce aceştia încearcă să îşi menţină poziţia.

Mai mult, creşterea de active financiare în condiţii de creştere economică lentă ameninţă să reproducă condiţiile care au declanşat colapsul din 2008, însă la o scară şi mai mare.

Acest lucru se datorează faptului că, spre deosebire de situaţia din urmă cu patru ani, băncile centrale însele sunt implicate puternic în pieţele financiare şi sunt pe cale să piardă cantităţi masive de bani în cazul unei prăbuşiri a pieţei.

Bancherii centrali şi politicieni capitalişti susţin că în timp ce acţiunile lor nu au promovat creşterea, au reuşit cel puţin să evite o reîntoarcere la condiţiile din anii ’30. Însă, aceste afirmaţii sunt contrazise de condiţiile actuale din Spania şi Grecia, unde şomajul este deja la nivelul anilor ’30.

Mai mult, privite dintr-o perspectivă istorică, „auto-felicitările“ bancherilor şi politicienilor capitalişti sunt oarecum premature. Marea Depresiune a venit după un deceniu de turbulenţe financiare şi economice declanşate de prăbuşirea capitalismului global care a început odată cu izbucnirea Primului Război Mondial în 1914.

De data aceasta, prăbuşirea capitalistă a început cu o criză financiară care acum a pus în mişcare o contracţie puternică a economiei mondiale.

La fel ca şi omologii lor din perioada istorică anterioară, elitele conducătoare nu au niciun răspuns la criza actuală, în afară de o contrarevoluţie socială împotriva clasei muncitoare, militarism sau impunerea unor forme dictatoriale de guvernare.

Departe de a se încheia, criza economică globală abia începe. Clasa muncitoare trebuie să răspundă prin dezvoltarea propriului program independent bazat pe o luptă politică intransigentă pentru înlăturarea sistemului capitalist de profit, care este falimentar, şi transferul averilor băncilor şi corporaţiilor în proprietate publică, cu scopul de a stabili o economie mondială socialistă planificată, conculzionează Nick Beams.

loading...
Citește și
4 Comentarii
  1. Alina spune

    Criza economica globala va incepe cu greve in toata Europa,Africa,Asia.Capitalismul in timpul lui Churchill a fost un pic mai bine.Alegerile din SUA vor fi agravate de greve privind criza economica globala.
    In Romania criza economica globala abia incepe.

  2. TF spune

    Daca si tu Alina ai ajuns analist economic, poate mai este totusi o raza de speranta penru economia asta „globala” din Romania 😉

  3. E.C. spune

    Mda…as fi vrut sa comentez dar ma abtin

  4. economia spune

    Dupa 20 de ani de la colapsul economiei planificate, acum vin unii care n-au trait intr-o economie planificata si o propun ca panaceu mondial. Astia ori au orbul gainilor ori n-au citit o carte de istoria economiei. Economia de piata nu-i perfecta, dar raspunde oarecum nevoilor societatilor. Sigur, sunt momente cand si economia de piata are slabiciuni, dar poate fi echilibarata. Economia planificata nu are nici cel mai firav mecanism de autoreglare.Politicienii vor ajunge sa dicteze si cate perechi de pantorfi ori costume sa purtam daca ne vom intoarce la tampenia socialist-comunista.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.