Unde s-au scurs imensele sume împrumutate de la FMI?

– Pe 9 decembrie fiecare român cu drept de vot va fi chemat la urme pentru a-şi exprima liber opţiunea sa politică. În vâltoarea electorală care a debutat, politicienii se zbat să înfrunte noile prevederi ale legii electorale care aruncă responsabilitatea succesului/insuccesului electoral de pe umerii partidului pe cei ai candidaţilor.

 

Prinşi pe picior greşit de această schimbare, politicienii români nu reuşesc să se desprindă din proiect şi se rezumă la clasicele campanii bazate pe lovituri sub centură pe teme sordide şi prea puţin pe temele majore care privesc viaţa celor chemaţi la urne.

Ceea ce este şi mai grav este că mesajele electorale abundă de slogane populiste imposibil de pus în aplicare şi care sunt adevărate perdele de fum menite a masca dificultăţile prin care va trebui să treacă România în viitoarea guvernare, dificultăţi independente de voinţa sau culoarea politică a formaţiunii politice de guvernământ.

Unul dintre subiectele cele mai sensibile pentru viitorul României este cel care stă în centrul atenţiei publice şi a liderilor europeni: datoria publică şi plata împrumuturilor contractate de fiecare stat în parte.

Este deja de notorietate criza europeană care are la bază exact această problemă a datoriei suverane. Chiar dacă România nu este (încă) menţionată în “selectul” club al ţărilor aflate în dificultate problemele pentru ţara noastră sunt din ce în ce mai complicate.

Începând cu acest an, România a început să returneze împrumuturile contractate cu FMI şi UE, urmând ca vârful de sarcină să fie distribuit în perioada 2013-2014, adică exact în primii ani de guvernare ai viitorului executiv.

 

Patru decenii cu FMI

Rolul declarat al Fondului Monetar Internaţional (FMI) este de a oferi ajutor financiar ţărilor care au dificultăţi economice.

Mai exact, ajutorul constă în acordarea unor credite cu dobânda preferenţială pentru ţările cu venituri reduse, dar şi împrumuturi nepreferenţiale, de tipul acordului stand-by, acorduri de care a beneficiat ţara noastră începând cu 1972.

Acordurile (12 în total) au fost semnate în 1975, 1977, 1981, 1991, 1992, 1994, 1997, 1999, 2001, 2004, 2009 şi 2011. În aceste condiţii, se poate spune, fără a exagera prea mult că România, pentru FMI, este unul dintre clienţii fideli.

Numai că, orice împrumut are şi costuri care, în cazul FMI, se traduc prin implicarea directă a acestuia în poliţile economice şi financiare ale ţării împrumutate. Mulţumită acestuia România a trebuit, ca după 1998, să aplice reforma economică şi a sistemului financiar-bancar, liberalizarea preţurilor, reducerea inflaţiei, evoluţia cursului de schimb, consolidarea fiscală, stimularea procesului de economisire şi a investiţiilor, reducerea deficitului bugetar, eliminarea subvenţiilor acordate de stat, creşterea rezervelor valutare ale BNR. (Iar lista poate continua).

De exemplu, în 1999, FMI vorbea de restricţionarea creşterii salariilor pentru că în cadrul acordului din 2001, una dintre cerinţe viza reducerea personalului din industrie cu 4.400 de angajaţi. Doleanţa s-a tradus prin concedierile colective din sectorul energetic şi minier dar şi prin majorarea preţul energiei electrice, cu 14% şi al gigacaloriei, la 20 de dolari.

Din lungul şir de acorduri semnate de România cele mai “dureroase” pentru români sunt cele din 2009 şi cel din 2011 datorită contextului economic în care au fost iniţiate şi a măsurilor presupuse de acestea.

Astfel, acordul aprobat pe 4 mai 2009, pentru o perioadă de 2 ani, în valoare de 11,44 miliarde DST (Drepturi speciale de tragere, echivalentul a 12,95 mld de euro), la care s-au adăugat 5 mld euro de la UE, 1 miliard euro din partea Băncii Mondiale şi 1 miliard euro de la alte instituţii internaţionale, a fost condiţionat de finalizarea legii sistemului unic de salarizare în sectorul public, legii responsabilităţii fiscale şi legii reformei sistemului public de pensii până la finalul anului 2009.

Asta a obligat executivul de la Bucureşti ca, pe fondul crizei economice internaţionale, să lanseze, în vara lui 2010, un program de austeritate care a determinat reducerea salariilor din sectorul public cu 25%, majorarea TVA-ului de la 19% la 24%, diminuarea cu 15% a majorităţii ajutoarelor sociale, a crescut impozitele pe câştigurile de capital şi proprietate.

Dincolo de sacrificiile făcute de fiecare român ca urmare a aplicării programului de austeritate, rezultatele pentru economia României nu au fost spectaculoase.

Chiar dacă deficitul de cont curent s-a diminuat de la 11,6%, (2008), până la 4,5 la finele lui 2010, inflaţia era de 8% iar, în ciuda celor 11 mld euro primate de la FMI şi cele 3,65 mld euro de la UE, România nu a reuşit să iasă din recesiune.

Rezultatele slabe sunt explicate de analiştii economici prin cheltuielile exagerate în perioada alegerilor prezidenţiale, întârzierii cu care au fost adoptate reformele şi a impactului negativ pe care impunerea bruscă a măsurilor de austeritate l-a avut.

În aceste condiţii, în martie 2011, autorităţile române au decis să nu tragă ultima transă din împrumut şi au solicitat aprobarea unui nou acord stand-by de tip preventiv, pe 24 de luni, în valoare de 3,6 milioane de euro.

Potrivit specialiştilor, România nu ar fi trebuit să tragă nici ultimele trei tranşe din împrumut, care nu au ajuns în economia reală, ci în rezervele BNR, care depăşesc 30 de mld de euro.

În prezent, reprezentanţii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, sub presiunea evenimentelor internaţionale care demonstrează fără echivoc că aplicarea programelor de austeritate nu face decât să îngroape economia, au solicitat o creştere uşoară a salariilor şi pensiilor dar, în acelaşi timp, să înceapă rambursarea împrumutului.

Citeste continuarea…

Loading...
loading...
Citește și
Loading...
loading...
2 Comentarii
  1. vali spune

    de ce ne imprumutam?? Eu inteleg urmatorul lucru; 1] Ca bancile sa faca mai departe profit.Eu am saracit, am aceeas pensie,inflatia mi-a erodat-o in ficare an,toate sunt mai scumpe.Votam niste paiate ,smenari, bisnitari.Am fost pacaliti,nu furati, acesta este cuvantul potrivit.Nu voi mai vota ca nu am pe cine.Cum pot spune ca in 2013 maresc salarii,sau reduc impozite ca in acest an avem de rambursat cea mai mare datorie??

  2. Nume Obligatoriu spune

    Si totusi unde s-au scurs imensele sume ?

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.