3 întrebări-cheie pentru viitorul preşedinte american

Pe 6 noiembrie cetăţenii americani vor decide cine le va conduce destinele în următorii ani. După 4 ani de mandate actualul preşedinte Barack Obama îşi poate trece în agendă câteva realizări, dar şi câteva eşecuri. Contracandidatul sau, Mitt Romney, ar dori să convingă populaţia că soluţiile propuse de el sunt cele corecte. Indiferent însă care din cei doi vor conduce poporul american, acesta trebuie să facă faţă unei provocări imense: în ciuda crizei, SUA vrea să rămână cea mai puternică ţară din lume.

 

La finalul campaniei electorale prezidenţiale cei doi candidaţi pentru preşedinţia americană au pus accentul pe relansarea economică şi piaţa muncii.

Două ţinte electorale impuse de faptul că, după recesiunea din perioada 2007-2009, economia americană nu a reuşit să depăşească un ritm de creştere de 2%, în timp ce rata şomajului s-a stabilizat la 7.9%.

Peste 23 de milioane de americani sunt în şomaj, iar alţii speră încă să-şi găsească ceva de lucru. Acestora li se adăugă cei care au renunţat să mai caute o angajare imediată şi care nu mai apar nici un cifrele oficiale. Asta face că rezervorul electoral al celor doi să fie comun, cetăţenii americani aşteptând de la cei doi soluţii concrete şi rapide pentru situaţia lor.

Pentru a vedea care sunt acestea, vom trece în revistă principalele sectoare vizate de cei doi în discursurile şi confruntările electorale.

 

1. Economie

Chiar dacă se poate vorbi de o revenire a economiei americane, aceasta este încă departe de a-şi fi rezolvat problemele.

Următorul preşedinte american va trebui să gestioneze nemulţumirile companiilor multinaţionale referitoare la scăderea cheltuielilor publice. Companiile se simt ameninţate în ceea ce priveşte viitorul lor şi nu este exclus ca previziunile acestora pentru ultimul trimestru al anului să fie în scădere. De exemplu, compania Ford care se vede obligată să iniţieze un proces de concedieri colective în urma închiderii unora dintre întreprinderile companiei.

Pentru a răspunde acestor chestiuni Barack Obama se arată dispus să reducă, în următorii zece ani, deficitul bugetului federal cu peste 4.000 miliarde$ şi să aştepte expirarea reducerilor de impozit sociale afectate de criză şi să închidă nişele fiscale. În acelaşi timp, acesta se angajează să menţină, în următorii patru ani, cheltuielile bugetare la 20% din PIB (faţă de 24% cât reprezintă în acest moment).

Mitt Romney promite o reducere cu 20% a dobânzilor marginale a impozitelor pe venit şi să lărgească câmpul fiscal prin suprimarea nişelor fiscale. În acelaşi timp, el va menţine toate scăderile impozitelor din perioada Bush şi dă asigurări că toate acestea vor avea impact asupra veniturilor (aserţiune contrazisă vehement de Obama).

Există însă şi un punct comun al programelor bugetare ale celor doi candidaţi: amândoi doresc să reducă rata de impozitare a companiilor.

În ciuda acordului referitor la reducerea datoriei, SUA riscă să sufere o contracţie de 3% până la 5% din PIB, reducere care este o adevărată rană în bugetul federal şi care ar putea atinge în următorii 10 ani valoarea de 1.000 miliarde $.

Cu toate acestea, atât Barack Obama cât şi Mitt Romney pot conta pe susţinerea băncii centrale (FED) în ceea ce priveşte susţinerea economiei prin menţinerea unei dobânzi de referinţă cuprinsă între 0 şi 0,25% până la mijlocul lui 2015. O măsură care, aşa cum a anunţat deja FED, s-ar putea menţine “până când piaţa muncii nu va înregistra o ameliorare netă”.

Chiar dacă viitorul preşedinte poate conta pe susţinerea necondiţionată a FED, nu este lipsit însă de interes cine va fi la conducerea Rezervei Federale. Mandatul actualului preşedinte al FED, Ben Bernanke, se va încheia pe 31 ianuarie 2014.

Dacă Obama va fi reales acesta îl va propune pentru un al treilea mandat, dar nu este cert că fostul profesor de economie de la Princenton, aflat în această funcţie de peste 8 ani va accepta să rămână la conducerea FED. Într-o astfel de eventualitate, candidatul cu şanse reale de a accede la portofoliul lui Bernake este vice-preşedintele băncii centrale, Janet Yellen, care, similar lui Bernake, este favorabil unei politici monetare ultrarelaxate până la redresarea completă a pieţei muncii.

Pe de altă parte, Mitt Romney, a declarat explicit că, în situaţia în care va câştiga alegerile, nu-l va susţine pe Bernake, alegerea sa îndreptându-se către un bancher central mai puţin “agresiv” dispus să ridice dobânda de referinţă pentru a înăbuşi orice ameninţări inflaţioniste. Pentru preşedinţia FED, trei dintre consilierii lui Romney (Glenn Hubbard, Greg Mankiw şi John Taylor) sunt prezentaţi ca fiind favoriţi pentru a-i succeda lui Bernake.

Citeste continuarea…

Loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.